Uniunea Europeană și Marocul lucrează la un parteneriat strategic și cuprinzător care va lega cooperarea în domeniul migrației de politica de vize, comerț, investiții și sprijin financiar, a declarat comisarul european Dubravka Šuica. Bruxellesul prevede încă 190 de milioane de euro pentru cooperarea în domeniul migrației până în 2027, pe lângă cele 222 de milioane de euro asigurate pentru perioada anterioară. Șuica a prezentat apropierea de Rabat în contextul crizei recente din Ceuta, unde cooperarea dintre Maroc și Spania continuă, inclusiv pentru returnarea minorilor rămași în enclavă.
Pe scurt
-
Comisia spune că UE și Marocul lucrează la instituirea unui parteneriat strategic și cuprinzător, dincolo de cooperarea punctuală în materie de migrație.
-
Bruxellesul prevede încă 190 de milioane de euro până în 2027 pentru cooperarea în domeniul migrației, după 222 de milioane de euro asigurate pentru perioada de până în 2024.
-
Parteneriatul va acoperi gestionarea frontierelor, returnările, protecția, căile legale de migrație și administrarea fluxurilor migratorii, în legătură cu vizele, comerțul și investițiile.
-
Šuica spune că se află în contact constant cu ministrul marocan de externe, Nasser Bourita, în urma crizei din Ceuta, iar serviciile de securitate continuă să investigheze cauzele exacte ale incidentelor.
-
Comisia afirmă că Marocul a cooperat cu Spania după izbucnirea crizei și că atenția este acum îndreptată și către returnarea minorilor rămași în Ceuta.
Comisia Europeană vrea să transforme cooperarea cu Marocul într-un parteneriat mai larg, care să nu se limiteze la controlul frontierelor și combaterea migrației neregulamentare. Comisarul european Dubravka Šuica a declarat la Zagreb că Bruxellesul și Rabatul lucrează deja la un „parteneriat strategic și cuprinzător”, în care politica migratorie va fi conectată cu vizele, relațiile comerciale, investițiile și sprijinul financiar. Abordarea face parte din strategia Comisiei de a trata migrația împreună cu țările de origine și de tranzit, nu exclusiv la frontierele externe ale UE.
„Migrațiile sunt un fenomen global și, de aceea, necesită cooperarea țărilor de origine, de tranzit și de destinație. Comisia, împreună cu statele membre, își consolidează diplomația în domeniul migrației și construiește parteneriate cuprinzătoare care leagă politica migratorie de politica de vize, comerț, investiții și sprijin financiar”, a declarat Šuica la Conferința ambasadorilor, consulilor generali, consulilor și atașaților militari ai Croației.
Comisarul a precizat că relația cu Marocul trebuie să acopere toate componentele Pactului european privind migrația și azilul. Acestea includ gestionarea frontierelor, returnarea persoanelor fără drept de ședere, protecția celor care au nevoie de ea, dezvoltarea unor căi legale de migrație și administrarea mai largă a fluxurilor. Bruxellesul consideră că această combinație trebuie să permită intervenția atât asupra migrației neregulamentare, cât și asupra cauzelor și rutelor care alimentează deplasările către Europa.
Cooperarea este susținută de finanțare europeană. Šuica a spus că, pe lângă cele 222 de milioane de euro deja asigurate pentru perioada de până în 2024, Comisia prevede încă 190 de milioane de euro până în 2027, la care se adaugă sprijin prin programe regionale. Sumele sunt prezentate de Bruxelles drept investiții în capacitatea comună de gestionare a migrației și în relația pe termen lung cu Marocul.
„Pe lângă cele 222 de milioane de euro deja asigurate pentru perioada de până în 2024, până în 2027 preconizăm încă 190 de milioane de euro, alături de sprijin suplimentar prin programe regionale. Nu este vorba doar despre finanțare. Sunt investiții concrete în parteneriatul nostru și în gestionarea comună a migrației”, a declarat comisarul.
Noua etapă a cooperării vine după criza din Ceuta, pe care Šuica a folosit-o drept exemplu pentru limitele unei politici centrate exclusiv pe controlul frontierei. Comisarul spune că s-a implicat imediat după izbucnirea crizei și că menține un contact constant cu ministrul marocan de externe, Nasser Bourita. Potrivit relatării sale, partea marocană a atribuit evenimentele unei combinații de circumstanțe și interpretări greșite ale unor decizii ale instanțelor spaniole.
Šuica a subliniat însă că nu există încă o concluzie definitivă privind originea crizei. „Este încă dificil să spunem cu exactitate ce sau cine se află, de fapt, în spatele acestei crize, iar serviciile noastre de securitate continuă să lucreze la acest caz”, a declarat comisarul. Formularea indică faptul că executivul european nu atribuie în această etapă responsabilitatea pentru declanșarea evenimentelor unui anumit actor.
În același timp, Comisia apreciază că Marocul a cooperat cu Spania după izbucnirea crizei și că această cooperare continuă. Šuica a spus că atenția actuală este îndreptată inclusiv către returnarea minorilor rămași în Ceuta, fără să ofere în discurs o cifră privind numărul persoanelor vizate sau un calendar pentru încheierea procedurilor.
„Este clar că, după izbucnirea crizei, Marocul a cooperat cu Spania, iar această cooperare continuă și astăzi, când ne concentrăm asupra returnării minorilor care au rămas în Ceuta”, a spus Šuica. Comisarul a descris Marocul drept un partener strategic important pentru UE, în special în combaterea traficului de migranți și a migrației neregulamentare.
Această relație este acum extinsă către un cadru politic mai larg. Formula de „parteneriat strategic și cuprinzător” indicată de Šuica presupune integrarea migrației într-un pachet mai extins de relații economice și politice, în locul unor acorduri limitate la finanțarea controlului frontierelor. Discursul nu prezintă însă un calendar pentru finalizarea parteneriatului sau forma instituțională pe care acesta o va avea.
Comisia își înscrie abordarea față de Maroc într-o politică mai largă pentru Mediterana. Šuica a spus că regiunea nu mai poate fi tratată ca o temă separată de politică externă, deoarece migrația, energia, securitatea, comerțul și schimbările climatice se intersectează tot mai mult. Pactul pentru Mediterana, prezentat la sfârșitul anului trecut, este una dintre componentele acestei abordări, iar primul său plan de acțiune include 21 de activități.
Bruxellesul urmărește în paralel să dezvolte conexiunile de transport, energie și infrastructură digitală dintre UE și vecinătatea sudică. Šuica a menționat proiectele MEDUSA și Blue Raman, investițiile în porturi și comerț maritim și cooperarea energetică prin T-MED drept exemple ale infrastructurii care trebuie să lege mai strâns cele două maluri ale Mediteranei.
Parteneriatul cu Marocul se înscrie astfel într-o strategie în care politica migratorie este combinată cu investiții și interese economice mai ample. Comisia urmărește ca sprijinul financiar și relațiile comerciale să fie folosite împreună cu cooperarea în materie de securitate și frontiere, în timp ce țările partenere oferă sprijin pentru combaterea traficului de persoane, returnări și gestionarea rutelor migratorii.
Șuica a prezentat această abordare și ca pe o componentă a pregătirii UE pentru viitoare crize. În discursul său, ea a legat migrația de efectele schimbărilor climatice, securitatea energetică, conflictele regionale și presiunile economice, argumentând că instituțiile europene și naționale trebuie să dispună de personal, finanțare și capacitate administrativă pentru a răspunde rapid atunci când aceste probleme se suprapun.
Marocul este unul dintre principalii parteneri ai Uniunii Europene în sudul Mediteranei și are un rol important pe rutele migratorii către Spania. Cooperarea cu UE include controlul frontierelor, combaterea rețelelor de trafic de migranți, returnări, migrație legală și programe de dezvoltare.
Declarațiile au fost făcute de comisarul Dubravka Šuica la 25 august, la Zagreb, în cadrul Conferinței ambasadorilor, consulilor generali, consulilor și atașaților militari ai Croației.