UE își extinde răspunsul la incendii și dezastre, cu 12 noi avioane rescEU, elicoptere suplimentare și o trecere spre prevenție și anticipare

Uniunea Europeană pregătește o consolidare amplă a capacității sale de răspuns la incendii și alte dezastre după o vară în care aproape 700.000 de hectare au ars, incendiile au ajuns în regiuni europene care până recent nu erau considerate zone cu risc ridicat, iar aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate. În fața Comisiei ENVI a Parlamentului European, comisara pentru Pregătire, Gestionarea Crizelor și Egalitate, Hadja Lahbib, a spus că mecanismul european a reușit să răspundă tuturor solicitărilor primite în acest sezon, dar că următorul pas trebuie să fie o schimbare de logică: mai puțină dependență de reacția după izbucnirea unui dezastru și mai multă anticipare, prevenție, pregătire a populației și investiții în capacități proprii rescEU.

Sezonul incendiilor din 2026 a început neobișnuit de devreme și a schimbat geografia riscului în Europa. Țările de Jos și Cehia se confruntau deja cu incendii la sfârșitul lunii aprilie, iar pe parcursul verii focarele s-au extins către Germania, Scoția, Belgia și chiar Groenlanda, în paralel cu incendiile severe din sudul și vestul continentului.

Lahbib a spus că aproape 700.000 de hectare au ars deja în UE, o suprafață mai mare decât media anuală a ultimelor două decenii. Focul a ajuns în apropierea unor mari zone urbane, inclusiv Madrid și Bordeaux, iar aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate. În Franța, comisara a descris evacuările drept cele mai ample de după Al Doilea Război Mondial.

Pentru Comisie, aceste schimbări înseamnă că incendiile nu mai pot fi tratate drept o problemă sezonieră concentrată în zona mediteraneană. Sezonul începe mai devreme, durează mai mult, iar țări care nu aveau până acum experiență consistentă cu incendii de asemenea amploare trebuie să-și adapteze infrastructura, procedurile și populația.

Răspunsul european s-a bazat în această vară pe poziționarea anticipată a resurselor. Aproape 800 de pompieri din 14 țări europene au fost trimiși înainte de izbucnirea celor mai grave focare în șase state considerate cu risc ridicat, de peste trei ori mai mulți decât în 2022.

Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii în interiorul Europei și de două ori pentru intervenții în afara continentului. Emergency Response Coordination Centre, ERCC, a coordonat 40 de aeronave și 18 echipe terestre, mutând resurse dintr-o țară în alta pe măsură ce situația se schimba.

Lahbib a insistat asupra faptului că, în pofida presiunii ridicate, Uniunea a răspuns tuturor solicitărilor primite. Resursele au fost întinse la maximum, dar Comisia nu a ajuns într-o situație în care să refuze sprijinul unui stat pentru că aeronavele sau echipele ar fi fost deja indisponibile în altă parte.

Franța a primit, în perioada de vârf a incendiilor, opt avioane și cinci elicoptere. În alte regiuni au fost necesare alte combinații de echipamente, pentru că tipul de teren și apropierea de surse de apă fac anumite aeronave eficiente într-o zonă și nepotrivite în alta.

Comisara a dat exemplul Belgiei, unde avioanele Canadair nu ar fi fost utile în anumite focare deoarece terenul nu permitea folosirea lor în condiții eficiente. Din perspectiva Comisiei, lecția este că Europa nu are nevoie doar de mai multe aeronave, ci de o flotă diversificată, capabilă să răspundă unor tipuri diferite de incendii și relief.

Copernicus a avut un rol important în această arhitectură. Sateliții europeni au produs peste 400 de hărți pentru echipele de intervenție, oferind informații despre zonele afectate, evoluția focarelor și terenul pe care urmau să opereze serviciile de urgență.

În ERCC au lucrat prin rotație 15 experți în incendii, iar evaluarea riscurilor a fost sprijinită și de parteneriate științifice. Comisia încearcă astfel să combine capacitatea aeriană și intervenția la sol cu analiza rapidă a datelor și cu o înțelegere mai bună a modului în care riscurile se schimbă.

Flota rescEU disponibilă în această vară a inclus 18 avioane și cinci elicoptere amplasate în 11 state membre, la care s-au adăugat alte patru avioane aflate în standby prin European Civil Protection Pool.

Aceasta este însă o soluție de tranziție. UE construiește o flotă permanentă rescEU, iar producția celor 12 noi avioane de stingere a incendiilor este, potrivit Lahbib, pe calendar. Primele livrări sunt așteptate la începutul lui 2028.

În paralel sunt achiziționate cinci elicoptere. Primul dintre acestea este bazat în România și a efectuat deja prima misiune operațională, fiind folosit la incendiile din Serbia.

Comisia consideră că viitorul buget al UE va fi esențial pentru completarea capacităților prevăzute încă din strategia rescEU din 2019. Planurile includ și alte patru elicoptere peste capacitățile deja aflate în proces de achiziție.

Lahbib a spus însă că extinderea flotei nu poate fi răspunsul unic. Ideea centrală prezentată în ENVI a fost că Europa trebuie să intervină înainte ca focul să devină o situație de urgență, nu doar să trimită resurse după ce incendiul a scăpat de sub control.

Comisara a subliniat că nu mai este suficient să lupți cu incendiile după ce au început; intervenția trebuie să înceapă înainte de apariția primei scântei.

Această schimbare presupune curățarea vegetației uscate, gestionarea pădurilor, avertizarea timpurie, investiții în echipamente și pregătirea comunităților din zonele expuse. Comisia pregătește o recomandare a Consiliului privind gestionarea riscului de incendii și o comunicare care să ofere o direcție comună pentru măsurile de pregătire.

Lahbib a spus că modelul trebuie să includă statele membre, regiunile, autoritățile locale, serviciile de urgență, agricultorii, companiile și populația. În teren, ea a observat deja o astfel de cooperare între pompieri, militari, fermieri, antreprenori și cetățeni.

Comisia leagă intensitatea sezonului de combinația dintre temperaturi ridicate, vânt și sol foarte uscat. Europa a trecut prin patru valuri de căldură din luna mai, iar temperaturile au depășit 40°C în vestul și centrul continentului.

Consecințele nu s-au oprit la păduri. Incendiile au afectat ferme, drumuri, spitale, școli și rețele electrice, iar în unele regiuni fumul și particulele au adăugat o dimensiune de sănătate publică.

Pentru Comisie, acesta este și motivul pentru care gestionarea dezastrelor trebuie să evolueze către anticiparea crizelor în cascadă. Un nivel foarte scăzut al râurilor poate afecta producția de energie, ceea ce poate crea probleme pentru transporturi, spitale sau alte servicii esențiale.

Lahbib susține dezvoltarea unei capacități europene care să permită coordonarea acestor efecte între mai multe domenii, astfel încât serviciile de criză să poată lucra simultan cu ministerele economiei, transporturilor, sănătății, energiei și protecției civile.

Strategia europeană pentru anticiparea și gestionarea crizelor conține, potrivit comisarei, 60 de acțiuni concrete. Acestea acoperă managementul pădurilor și agriculturii, orașele, pregătirea populației și reconstrucția după dezastre.

Lahbib a descris însă și limitele actualei capacități. Centrele europene de criză funcționează uneori cu echipe de trei persoane pe timpul zilei și două pe timpul nopții, în timp ce trebuie să gestioneze simultan evacuări umanitare din Gaza și Ucraina și eventuale cereri urgente venite din statele membre.

Comisia vrea un hub care să poată urmări mai bine riscurile în lanț și să permită o coordonare mai puternică între serviciile europene. Lahbib a prezentat această evoluție drept parte a trecerii de la reacție la anticipare.

Există însă o limită juridică importantă. UE nu poate activa singură mecanismul de protecție civilă într-un stat membru. Guvernul național trebuie să solicite oficial sprijinul, după care Comisia și ERCC pot mobiliza capacitățile disponibile.

Lahbib a sugerat că statele ar trebui să ceară ajutor mai devreme, înainte ca propriile resurse să fie depășite. În această vară, unele țări care nu foloseau frecvent mecanismul au solicitat sprijin într-o etapă mai timpurie, iar Comisia consideră că acest lucru a contribuit la limitarea consecințelor.

Pregătirea populației este o altă componentă pe care Bruxelles-ul vrea să o dezvolte. Lahbib a spus că mulți dintre oamenii evacuați pe care i-a întâlnit nu aveau kituri de urgență și nu știau ce trebuie să ia cu ei atunci când primeau doar câteva zeci de minute pentru a pleca din locuințe.

Comisia lucrează și la introducerea mai puternică a protecției civile, prevenirii și gestionării crizelor în educație și în programe precum Erasmus+. În iunie, tineri pompieri voluntari au fost reuniți la Varșovia, iar Lahbib a spus că vrea ca viitoarele inițiative să implice participanți din toate cele 27 de state membre.

Voluntarii au reprezentat o parte importantă a intervențiilor din această vară, iar mai mulți eurodeputați au cerut în ENVI ca ei să fie integrați mai bine în planurile de protecție civilă și să primească sprijin financiar pentru costurile suportate în timpul operațiunilor.

Prevenția dispune deja de finanțare europeană. Comisara a indicat aproximativ 4,5 miliarde de euro alocate pentru perioada 2021–2027 investițiilor în gestionarea riscului de incendii la nivel național, regional și local.

Separat, 12 proiecte cu o valoare totală de aproximativ 6,9 milioane de euro sunt finanțate prin granturile mecanismului european de protecție civilă pentru îmbunătățirea pregătirii naționale și creșterea rezilienței la incendii.

Comisia leagă aceste investiții de managementul pădurilor și terenurilor agricole. Lahbib a spus că majoritatea incendiilor sunt declanșate de activități umane, dar că temperaturile ridicate, seceta și vegetația foarte uscată pot transforma un foc inițial într-un incendiu mult mai violent.

Politica agricolă comună poate finanța refacerea capacității de producție a fermelor afectate de dezastre naturale și fenomene climatice severe, iar Nature Restoration Regulation oferă un cadru pentru identificarea zonelor unde refacerea ecosistemelor poate contribui la reziliența pădurilor.

În paralel, Comisia privește incendiile ca parte a unui sistem mai larg de gestionare a dezastrelor. ERCC a coordonat în această perioadă și intervenții în afara Uniunii, inclusiv în Venezuela, Columbia și Nepal.

Aceeași infrastructură trebuie să poată răspunde incendiilor, inundațiilor, secetei, cutremurelor și urgențelor umanitare, dar și situațiilor în care o singură criză produce efecte succesive asupra altor sectoare.

Mecanismul de protecție civilă al UE funcționează pe baza unei solicitări venite din partea statului afectat. După activare, Comisia și ERCC coordonează ofertele și capacitățile disponibile în celelalte țări participante.

rescEU reprezintă stratul suplimentar de capacitate europeană creat pentru situațiile în care resursele naționale și cele puse voluntar la dispoziție nu sunt suficiente. În cazul incendiilor, acest lucru înseamnă aeronave, elicoptere și alte resurse care pot fi mobilizate acolo unde presiunea este cea mai mare.

Sezonul din 2026 a arătat că sistemul poate muta rapid resurse între țări și poate răspunde simultan mai multor solicitări. A arătat însă și că sezonul de risc devine mai lung, că incendiile ajung în noi regiuni și că mai multe crize pot apărea în același timp.

Noua flotă permanentă de 12 avioane, elicopterele suplimentare, investițiile în prevenție, pregătirea populației și capacitatea de anticipare a crizelor în cascadă fac parte din răspunsul pe care Comisia îl construiește pentru această nouă realitate. Până când primele avioane vor fi livrate la începutul lui 2028, actualele capacități rescEU, contribuțiile statelor membre și cooperarea transfrontalieră vor rămâne esențiale.