Viitoarea PAC divide deputatii asupra plafonarii ajutoarelor, fermierilor eligibili si banilor pentru mediu

Plafonarea subvențiilor, definirea fermierilor care pot primi sprijin și finanțarea măsurilor de mediu se află printre principalele divergențe din negocierile pentru politica agricolă comună din perioada 2028–2034. La reuniunea AGRI din 2 septembrie 2026, raportorul Norbert Lins a descris poziții foarte diferite în aproape 3.500 de amendamente, de la plafonarea ajutoarelor la 60.000 de euro până la eliminarea plafonării, în timp ce Comisia Europeană a susținut menținerea unor limite și reduceri progresive obligatorii pentru sprijinul acordat veniturilor.

Lins a anunțat că echipele parlamentare au început examinarea amendamentelor și pregătirea compromisurilor. El a subliniat că diferențele apar atât între grupurile politice, cât și între deputații proveniți din state cu structuri agricole diferite. Obiectivul negocierilor este formularea unei poziții care să obțină majoritate în Parlament și să permită continuarea discuțiilor asupra regulilor aplicabile până în 2034.

Plafonarea stabilește o limită superioară pentru sprijinul vizat, iar degresivitatea presupune reducerea progresivă a acestuia. În intervenția Comisiei, aceste instrumente au fost legate de orientarea mai precisă a banilor europeni către beneficiarii care au nevoie de susținere. Reprezentantul DG AGRI a arătat că pragurile pot fi discutate, dar a susținut caracterul obligatoriu al plafonării și degresivității în viitoarea legislație.

Dario Nardella a pus accent pe protecția fermelor mici, susținerea tinerilor și păstrarea caracterului comun și a autonomiei financiare a PAC. El a prezentat amendamente pentru consolidarea condiționalității sociale și a sprijinului pentru veniturile tinerilor și a susținut rezervarea a 30% pentru acțiuni agroclimatice. Procentul face parte din poziția susținută în negociere și nu reprezintă o alocare aprobată.

Lins a afirmat că sprijinirea fermelor mici și mijlocii este un obiectiv care poate permite apropierea pozițiilor. În același timp, a cerut ca reforma să țină seama de exploatațiile și cooperativele mari formate istoric în anumite regiuni, unde agricultura poate reprezenta unul dintre principalii angajatori. El a susținut că aceste structuri trebuie luate în calcul la stabilirea unui compromis asupra distribuției sprijinului.

O altă dispută privește fermierii care își completează veniturile prin muncă în afara exploatației. Luke Ming Flanagan a criticat o definiție care ar putea trata diferit agricultorii în funcție de timpul alocat activității sau de existența altor venituri. El a explicat că o fermă mică nu poate întotdeauna asigura singură venitul unei familii și a cerut ca activitatea profesională suplimentară să nu reducă accesul unui agricultor la sprijin.

Comisia a susținut necesitatea unei definiții clare a fermierului pentru a direcționa mai bine ajutoarele. Reprezentantul DG AGRI a menționat amendamente care propun un criteriu de rezidență și a arătat că această opțiune poate fi examinată împreună cu deputații. Intervenția a deschis discuția asupra unei posibile condiții de eligibilitate, fără să anunțe introducerea unei restricții deja aplicabile.

Pentru mediu și climă, Lins a spus că este dispus să susțină un buget minim rezervat măsurilor agroecologice și climatice, subliniind legătura cu negocierile generale asupra cadrului financiar multianual. Thomas Waitz a cerut ca adaptarea la schimbările climatice să ocupe un loc central în sprijinul pentru agricultură. Alte intervenții au solicitat mai multă flexibilitate națională și evitarea unor cerințe uniforme considerate nepotrivite pentru toate regiunile.

Comisia a susținut priorități obligatorii pentru state în domeniul mediului și adaptării. Între măsurile pe care le consideră relevante a enumerat îmbunătățirea sănătății solului, reținerea apei, diversificarea peisajului agricol, biodiversitatea și agricultura ecologică. Reprezentantul DG AGRI a legat aceste intervenții de reziliența producției și veniturile fermierilor și a exprimat preocupări față de amendamentele care ar elimina obligația propusă de a sprijini extensificarea în zonele vulnerabile la nitrați.

Condiționalitatea socială, care leagă sprijinul agricol de respectarea cerințelor sociale și de muncă relevante, este un alt domeniu cu poziții îndepărtate. Lins a explicat că amendamentele merg de la eliminarea acestei componente din PAC până la consolidarea ei. Dezbaterea a inclus argumente pentru protejarea lucrătorilor și solicitări de evitare a suprapunerilor administrative, fără stabilirea unui compromis la reuniunea din 2 septembrie.

Gestionarea riscurilor a fost discutată în legătură cu seceta, valurile de căldură și incendiile din timpul verii. Comisia a salutat amendamentele pentru îmbunătățirea instrumentelor de risc și a acoperirii prin asigurare. Lins a susținut că această componentă trebuie să aibă un rol mai important în viitoarea PAC și a menționat tehnologiile moderne de irigații care reduc pierderile și permit utilizarea mai atentă a apei.

În ziua următoare, în dezbaterea despre performanța actualelor planuri strategice, Elisabeth Werner a adăugat o explicație despre redistribuire. Directoarea generală a DG AGRI a arătat că sprijinul redistributiv existent operează între plățile bazate pe hectare, în timp ce plafonarea și degresivitatea propuse ar permite orientarea resurselor și către alte măsuri. A enumerat sprijinul pentru tineri, intervențiile de agromediu și anumite sectoare, în funcție de prioritățile stabilite.

Viitoarea distribuție a banilor depinde de negocierile asupra regulilor PAC și asupra bugetului multianual. Lins a subliniat că diferențele rămân importante și că următoarele săptămâni și luni vor fi dedicate compromisurilor. Examinarea amendamentelor din AGRI nu a fixat un plafon, un procent de mediu sau o definiție definitivă a beneficiarilor pentru perioada 2028–2034.