
Reforma achizițiilor publice propusă de Comisia Europeană primește sprijin din partea Renew Europe, a socialiștilor și democraților și a președintei comisiei parlamentare pentru piața internă pentru reducerea rolului dominant al prețului în atribuirea contractelor. Grupul socialiștilor și democraților cere însă obligații mai ferme pentru protecția lucrătorilor și a mediului, considerând insuficientă posibilitatea ca autoritățile să aleagă dacă folosesc aceste criterii.
Pe scurt
-
Reforma urmărește ca autoritățile să acorde mai multă importanță calității atunci când atribuie contracte publice, potrivit prezentării Parlamentului European.
-
Socialiștii și democrații susțin că propunerea lasă opționale criteriile sociale și de mediu și cer întărirea lor în negocieri.
-
Renew Europe pune accent pe accesul întreprinderilor mici și mijlocii și pe posibilitatea favorizării furnizorilor europeni în sectoare strategice vizate.
-
Digitalizarea procedurilor și înlocuirea mai multor directive cu un regulament comun se numără printre schimbările prezentate de Parlament. Reforma se află în etapa de propunere.
Achizițiile publice acoperă cheltuieli prin care administrațiile construiesc drumuri și spitale sau asigură mesele din cantinele școlare. Anna Cavazzini, președinta Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European, estimează că ele reprezintă aproximativ 15% din produsul intern brut al UE. Alegerea criteriilor de atribuire influențează astfel atât accesul companiilor la contracte, cât și calitatea bunurilor și serviciilor finanțate din bani publici.
Potrivit prezentării Parlamentului, reforma ar cere autorităților să ia în calcul și alți factori decât prețul, între care calitatea, aspectele sociale și de mediu, inovarea și reziliența. Argumentul este că oferta cea mai ieftină poate avea o calitate insuficientă sau poate genera costuri suplimentare pe termen lung. Cavazzini, eurodeputată germană din grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, salută această orientare, dar consideră că ambiția socială și ecologică putea fi mai mare.
„Comisia ar fi putut merge chiar cu un pas mai departe pentru a promova inițiativele ecologice și sociale”, a declarat Cavazzini. Ea susține și introducerea unui cadru comun care să permită achiziții de la furnizori europeni, invocând reziliența și securitatea aprovizionării, și cere coerență cu celelalte acte legislative.
Rezervele socialiștilor se concentrează asupra cerințelor concrete pe care ar trebui să le îndeplinească firmele care primesc bani publici. Gaby Bischoff, vicepreședintă a grupului pentru economie durabilă și Europa socială, cere un tratament preferențial explicit pentru companiile ai căror lucrători sunt acoperiți de contracte colective de muncă. Grupul salută recunoașterea negocierii colective între criteriile sociale, dar susține că folosirea acestor criterii rămâne la alegerea autorităților contractante.
Bischoff și-a exprimat îngrijorarea că „acestea rămân doar criterii opționale pe care cumpărătorii publici să le ia în considerare”. Socialiștii vor să întărească obligațiile privind negocierea colectivă în cursul negocierilor. Susținerea unui rol mai mare pentru calitate nu echivalează, în poziția grupului, cu acceptarea caracterului facultativ al garanțiilor pentru lucrători.
Laura Ballarín, coordonatoarea socialiștilor în comisia pentru piața internă, formulează aceeași rezervă și pentru protecția mediului. Ea susține renunțarea la atribuirea bazată pe prețul cel mai scăzut, dar cere întărirea standardelor sociale și ecologice în text. Grupul solicită totodată ca statele membre și autoritățile locale să poată stabili cerințe mai ambițioase, adaptate legislației muncii și condițiilor naționale.
Pentru Renew Europe, o prioritate este reducerea dificultăților care țin întreprinderile mici și mijlocii departe de licitații. Jeannette Baljeu, eurodeputata neerlandeză responsabilă de dosar în comisia pentru piața internă din partea grupului, promite să urmărească simplificarea regulilor. Renew susține și instrumentele comune prin care autoritățile ar putea favoriza furnizorii europeni în sectoare strategice vizate.
Simplificarea are sprijin și din partea lui Ballarín, care salută reducerea birocrației, plățile în avans și procedurile mai ușoare pentru autorități descrise în propunere. Cavazzini pune accent pe digitalizare, despre care spune că poate simplifica activitatea municipalităților și a companiilor. Acestea sunt efecte urmărite prin reformă, a căror realizare depinde de regulile finale și de aplicarea lor.
Parlamentul European își formulase prioritățile pentru reformă într-o rezoluție din proprie inițiativă adoptată în septembrie 2025. Potrivit prezentării sale, noul regulament propus ar înlocui mai multe directive și ar face regulile direct aplicabile în toate statele membre. Reacțiile exprimate acum susțin direcția reformei, iar cererile privind caracterul obligatoriu al criteriilor sociale și de mediu rămân pentru negocierile legislative.