Douăsprezece state membre, între care România, cer Uniunii Europene să aloce resurse pentru o prezență mai puternică în Arctica, unde securitatea depinde și de capacitatea de a transporta oameni și echipamente și de a supraveghea apele și infrastructura. La summitul de la Rovaniemi, participanții au discutat inclusiv dezvoltarea în comun a capacității de spargere a gheții, dar fără anunțarea unei finanțări sau a unei comenzi de nave.
Pe scurt
-
Douăsprezece state, inclusiv România, cer resurse pentru o implicare mai mare a UE în Arctica. Noua strategie este așteptată în octombrie, cu securitatea în centrul său, potrivit Kajei Kallas.
-
Merz sprijină o abordare comună pentru spărgătoarele de gheață, necesare navigației în condițiile regiunii. Sprijinul politic nu este însoțit de un număr de nave, un cost sau o decizie de finanțare.
-
Transportul cu utilizare civilă și militară, pregătirea civilă și securitatea energetică sunt componente ale rezilienței arctice prezentate de Orpo. Merz susține că implicarea mai mare a UE trebuie să completeze eforturile NATO.
-
Protecția climei, dezvoltarea durabilă și cooperarea pașnică rămân priorități, a precizat António Costa. Acesta vrea ca noile nevoi de securitate să fie reflectate în viitorul buget european pe termen lung.
Noua strategie arctică a UE urmează să fie prezentată în octombrie, potrivit înaltei reprezentante pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pregătesc actualizarea într-un context în care, a spus Kallas, Rusia redeschide baze militare din perioada sovietică și desfășoară exerciții cu rachete în Extremul Nord, iar China manifestă un interes tot mai mare pentru regiune. Evaluarea sa este că securitatea trebuie să ocupe un loc central în noua strategie.
Spărgătoarele de gheață arată ce presupune această ambiție în practică. Întrebat despre achiziția unei flote comune cu fonduri europene, cancelarul german Friedrich Merz a susținut o abordare comună, considerând necesarul de astfel de nave o problemă a întregii Europe. Kallas a explicat că deschiderea rutelor maritime și condițiile dificile de navigație impun mai multe spărgătoare de gheață sau nave capabile să opereze în asemenea ape.
Sprijinul pentru această capacitate nu garantează însă contracte șantierelor finlandeze. Kallas a recunoscut capacitatea Finlandei de a construi navele, dar a amintit regulile europene de achiziții. „Așadar, cine face o ofertă mai bună obține contractul”, arată textul declarațiilor sale publicat de SEAE. Premierul finlandez Petteri Orpo a cerut parcurgerea etapelor, de la o evaluare comună a situației la strategie și propuneri concrete. Intervențiile nu au precizat câte nave ar fi necesare, cât ar costa sau cine le-ar finanța.
Problema infrastructurii depășește navigația. Orpo a cerut investiții în rețele de transport cu utilizare civilă și militară și a explicat că pregătirea civilă și securitatea energetică fac parte din același efort de consolidare a rezilienței arctice. Declarația comună propune și folosirea capacităților spațiale ale statelor membre și un schimb mai bun de informații pentru a obține o imagine integrată a situației maritime. Obiectivul este ca autoritățile să poată urmări și înțelege mai bine ce se întâmplă în regiune.
Merz a susținut că implicarea mai mare a UE trebuie să completeze eforturile NATO. Președintele Consiliului European, António Costa, a propus o cooperare care să cuprindă partenerii din zona baltică, Arctica și Atlanticul de Nord. El a argumentat că regiunea privește întreaga Uniune, amintind că Danemarca, Finlanda și Suedia sunt state arctice, și a cerut ca noile priorități de securitate să se reflecte în viitorul buget european pe termen lung.
Schimbările climatice rămân parte a problemei de securitate, nu doar un capitol de mediu. Kallas a indicat deschiderea unor rute maritime drept un factor al competiției geopolitice și a avertizat asupra riscurilor ecologice ale flotei din umbră a Rusiei, pe care o consideră și o sursă de finanțare a războiului împotriva Ucrainei. Orpo a susținut valorificarea oportunităților economice, inclusiv în domeniul materiilor prime critice, cu respectarea dreptului internațional și a drepturilor popoarelor indigene.
Costa a precizat că prioritățile stabilite în 2021, protecția climei, dezvoltarea durabilă și cooperarea pașnică, rămân valabile, chiar dacă abordarea securității trebuie adaptată. El a anunțat că subiectul va reveni într-o viitoare reuniune a Consiliului European. Strategia din octombrie ar urma să detalieze proiectele pe care Kallas a refuzat să le dezvăluie la Rovaniemi; deciziile privind resursele și achizițiile rămân de luat.