UE aprobă primele cinci proiecte comune de apărare, de la drone și apărare antirachetă la protecția flancului estic

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat primele cinci Proiecte europene de interes comun în domeniul apărării, transformând mecanismul creat prin Programul pentru industria europeană de apărare într-un prim portofoliu de cooperări industriale și militare de mare amploare. Proiectele acoperă drone și sisteme antidronă, apărare maritimă și a fundului mării, capacități spațiale, apărare aeriană și antirachetă integrată și protecția flancului estic al UE. Consiliul a aprobat lista după ce Comisia selectase cinci dintre cele nouă propuneri prezentate de statele membre.

Decizia permite proiectelor să avanseze spre finanțare și implementare. Comisia a alocat 325 de milioane EUR din bugetul de 1,5 miliarde EUR al Programului pentru industria europeană de apărare, cunoscut ca EDIP, pentru sprijinirea înființării și desfășurării acestora. Suma reprezintă sprijinul european disponibil prin actualul program și nu trebuie confundată cu dimensiunea financiară totală a celor cinci proiecte, care presupun investiții naționale și comune pe perioade mult mai lungi. Comisia va participa la coordonarea proiectelor și va urmări atingerea obiectivelor și a etapelor convenite, iar sprijinul european poate continua și după actualul ciclu EDIP prin viitorul cadru financiar multianual.

Cel mai extins proiect ca participare este DronE and Counter Drone European Resolve, sau DECODER. El urmărește dezvoltarea, extinderea producției și desfășurarea coordonată a unor sisteme europene fără pilot și a tehnologiilor destinate combaterii dronelor. Proiectul este conceput atât pentru achiziția în comun de sisteme, cât și pentru creșterea capacității industriale europene și crearea unei rețele de centre tehnologice unde dronele și sistemele antidronă să poată fi testate, adaptate și introduse mai rapid în utilizare. Comisia consideră că proiectul poate reduce dependențele strategice și poate crește interoperabilitatea dintre forțele armate ale statelor participante.

Al doilea proiect, Integrated Maritime and Seabed Defence, este construit în jurul protecției maritime și a infrastructurii de pe fundul mării. Obiectivul este dezvoltarea unei arhitecturi interoperabile care să combine supravegherea maritimă, platformele navale, sistemele subacvatice, vehiculele fără pilot și capacitățile de informații, supraveghere și recunoaștere. Importanța acestei componente a crescut odată cu vulnerabilitatea infrastructurii submarine europene, de la cabluri și conducte la instalații energetice și alte active critice, iar proiectul urmărește să permită statelor participante să dezvolte și să achiziționeze împreună sisteme care ar fi costisitoare și dificil de construit separat.

SPACE acoperă componenta militară spațială. Proiectul urmărește dezvoltarea unor capabilități europene comune pentru avertizare timpurie, comunicații prin satelit, informații și supraveghere, monitorizarea activităților din spațiu și servicii reziliente de poziționare și navigație. Documentația Comisiei include și posibilitatea dezvoltării unor capacități de lansare rapidă pentru înlocuirea sateliților și explorarea unei constelații cu funcții multiple, astfel încât aceeași infrastructură să poată susține mai multe misiuni și să reducă fragmentarea dintre sistemele naționale.

EU Federated Integrated Air and Missile Defence including Early Warning, cunoscut ca EU-FIAMD, urmărește conectarea sistemelor naționale de apărare aeriană și antirachetă într-o arhitectură comună. Modelul nu presupune înlocuirea sistemelor naționale cu un singur sistem european, ci construirea unei structuri federate în care senzorii, interceptorii și sistemele de comandă și control să poată comunica și funcționa împreună. Proiectul acoperă avertizarea timpurie, integrarea capacităților existente, creșterea producției industriale și achizițiile comune, împreună cu infrastructura necesară pentru testare, validare și pregătire operațională.

Eastern Flank Watch este proiectul concentrat direct asupra securității flancului estic al Uniunii. El combină mai multe categorii de capabilități, între care lupta terestră, apărarea împotriva dronelor, sistemele de comandă și control, informațiile și supravegherea, contramobilitatea, mobilitatea militară și apărarea aeriană și antirachetă. Logica proiectului este ca aceste componente să nu fie dezvoltate separat, ci într-un cadru comun care să permită statelor de pe flancul estic și partenerilor lor să planifice achizițiile și infrastructura într-un mod coordonat.

România participă la mai multe dintre aceste cooperări, inclusiv DECODER, Integrated Maritime and Seabed Defence, EU-FIAMD și Eastern Flank Watch. Participarea este relevantă deoarece proiectele nu sunt programe europene administrate exclusiv de Comisie, ci cadre în care statele membre dezvoltă în comun capabilități, contribuie financiar și industrial și pot organiza achiziții comune. Statutul de proiect european de interes comun oferă o structură pentru această cooperare și acces la sprijinul prevăzut prin EDIP.

Ucraina participă la patru dintre cele cinci proiecte, un element pe care Comisia îl leagă explicit de posibilitatea folosirii experienței acumulate în războiul cu Rusia. Regulamentul EDIP permite cooperarea cu Ucraina și Norvegia, iar proiectele trebuie să țină cont și de activitățile relevante desfășurate în cadrul NATO, precum și de inițiativele Agenției Europene de Apărare și ale cooperării structurate permanente. Consiliul prezintă această coordonare drept o modalitate de a evita duplicarea și de a orienta investițiile către lipsurile de capabilități deja identificate.

Lista aprobată reprezintă primul val al noului mecanism și nu cuprinde toate propunerile depuse. Comisia a evaluat nouă proiecte și a considerat că cinci îndeplinesc în această etapă criteriile privind claritatea obiectivelor, maturitatea, dimensiunea și capacitatea de a aduce beneficii unei părți largi a Uniunii. În evaluarea sa, Comisia a mai urmărit contribuția la competitivitatea și inovarea bazei industriale și tehnologice europene de apărare, reducerea dependențelor strategice și compatibilitatea cu alte forme de cooperare europeană și aliată.

Cele patru propuneri rămase nu au fost incluse în primul grup. Documentația Comisiei indică faptul că nivelul lor de maturitate sau definirea obiectivelor nu erau încă suficiente pentru a îndeplini toate criteriile EDPCI. Acest lucru nu exclude dezvoltarea lor ulterioară sau o posibilă includere într-o rundă viitoare, iar cadrul EDIP permite sprijinirea unor activități care pot ajuta proiectele să ajungă la nivelul necesar pentru o cooperare de asemenea amploare.

Noile proiecte reprezintă și o schimbare de scară în politica industrială de apărare a UE. EDIP a fost creat pentru a trece de la măsurile de urgență adoptate după invazia rusă în Ucraina la o abordare mai stabilă, orientată spre capacitate de producție, dezvoltare comună și achiziții coordonate. Proiectele de interes comun sunt rezervate inițiativelor prea complexe, costisitoare sau extinse pentru a fi dezvoltate eficient de un singur stat și sunt concepute pentru a acoperi întregul parcurs al unei capabilități, de la dezvoltare industrială până la desfășurare și operare.

Cele cinci proiecte vor continua acum prin negocieri și aranjamente de implementare între statele participante și Comisie. Fiecare va avea propriile etape, contribuții naționale, contracte și calendare, iar aprobarea actuală nu înseamnă că sistemele sunt deja achiziționate sau operaționale. Ea stabilește însă cadrul formal prin care primele programe europene de apărare de acest tip pot primi sprijin comun și pot fi dezvoltate pe termen lung.