Kallas pregătește un protocol UE de urgență pentru atacuri hibride și propune 100 de noi desemnări FIMI

Uniunea Europeană pregătește un nou protocol pentru reacție rapidă la atacuri hibride, în paralel cu o propunere de aproximativ 100 de noi desemnări pentru sancțiuni împotriva infrastructurii ruse implicate în manipulare și interferență informațională. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a anunțat cele două direcții după reuniunea miniștrilor de externe din 12 octombrie, pe fondul intensificării acțiunilor hibride atribuite Rusiei.

Miniștrii de externe au discutat la Luxemburg intensificarea campaniei hibride ruse împotriva UE și a statelor membre, în paralel cu războiul împotriva Ucrainei. Consiliul menționează printre răspunsurile avute în vedere atribuirea și reacția colectivă la atacuri hibride, o mai bună cooperare între serviciile de informații, sancțiuni suplimentare și acțiuni împotriva flotei fantomă ruse.

Kallas a descris problema ca fiind una de viteză a reacției. Uniunea dispune deja de numeroase instrumente, dar acestea sunt răspândite între politici, instituții și proceduri diferite. Noul protocol ar trebui, potrivit explicației sale, să ofere un mecanism pentru consultare rapidă și să lege această consultare de un set de instrumente care pot fi activate fără ca răspunsul european să fie reconstruit de la zero la fiecare incident.

În acest moment nu există însă un text public care să stabilească cine ar putea declanșa protocolul, ce prag de gravitate ar trebui depășit, în ce termen ar trebui să reacționeze statele membre sau ce măsuri ar fi disponibile automat. Kallas a spus că protocolul va fi propus ca parte a viitoarei strategii europene de securitate. Până la prezentarea textului, el trebuie tratat ca inițiativă anunțată, nu ca mecanism deja operațional.

UE are din 2022 un cadru pentru răspuns coordonat la campaniile hibride. „Hybrid Toolbox” permite combinarea unor măsuri preventive, diplomatice, economice, de sprijin, comunicare strategică și, atunci când sunt îndeplinite condițiile, măsuri restrictive. Instrumentele pot fi adaptate tipului de atac și nivelului de certitudine privind autorul.

Noțiunea de amenințare hibridă acoperă un spectru mai larg decât dezinformarea. Cadrul european include atacuri sau sabotaje asupra infrastructurii critice și serviciilor publice, operațiuni cibernetice, interferență în procese electorale, manipulare informațională, instrumentalizarea migrației și alte acțiuni concepute pentru a destabiliza un stat fără a depăși neapărat pragul unui conflict militar deschis.

Atribuirea responsabilității rămâne una dintre cele mai dificile etape. Potrivit cadrului european, atribuirea unui atac unui stat sau unui actor nestatal este o decizie politică suverană și se face pe baza informațiilor disponibile de la caz la caz. UE poate coordona atribuirea între state, dar nu orice măsură de răspuns necesită în mod obligatoriu o atribuire publică.

Această diferență este importantă pentru incidente asupra infrastructurii maritime, cablurilor, rețelelor energetice sau sistemelor digitale. Existența unui incident nu dovedește singură identitatea autorului. Măsurile pot varia de la investigație și protejarea infrastructurii până la răspuns diplomatic, economic sau sancțiuni, în funcție de probe și de evaluarea politică.

Al doilea element anunțat de Kallas privește manipularea informațională. Ea a spus că va propune 100 de noi desemnări pentru sancțiuni împotriva infrastructurii ruse implicate în Foreign Information Manipulation and Interference, termenul european pentru operațiuni coordonate prin care actori externi încearcă să manipuleze spațiul informațional.

FIMI nu este sinonim cu orice informație falsă. Abordarea SEAE urmărește comportamentul coordonat, actorii, infrastructura și metodele prin care informația este produsă, amplificată sau distribuită pentru a interfera cu procese politice și sociale. Instrumentele europene includ monitorizare, schimb de informații, consolidarea rezilienței, cooperare cu societatea civilă și presa independentă, măsuri de perturbare și, în anumite cazuri, sancțiuni.

Regimul juridic folosit pentru sancționarea acestor activități a fost creat în octombrie 2024 pentru acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate. El permite UE să vizeze persoane și organizații implicate, între altele, în sabotaj, atacuri cibernetice, interferență electorală, operațiuni de dezinformare și FIMI.

La 8 octombrie 2026, Consiliul a prelungit regimul cu încă un an, până la 9 octombrie 2027. La momentul prelungirii, lista cuprindea 80 de persoane și 20 de entități. Persoanelor și organizațiilor sancționate le sunt înghețate activele din UE, iar persoanele fizice sunt supuse și interdicției de călătorie. Cetățenii și companiile europene nu le pot pune la dispoziție fonduri sau resurse economice.

Cele aproximativ 100 de desemnări anunțate de Kallas nu fac încă parte din această listă. O propunere de desemnare trebuie să treacă prin procedura de adoptare a Consiliului și să fie publicată în actele juridice corespunzătoare înainte ca înghețarea activelor sau interdicțiile de călătorie să devină aplicabile.

Aceste propuneri trebuie separate și de pachetul de aproape 1.600 de desemnări adoptat de Consiliu în aceeași zi împotriva complexului militar-industrial rus. Acea decizie este deja adoptată și privește 826 de companii și 743 de directori din industria militară. Cele 100 de desemnări FIMI anunțate de Kallas reprezintă o etapă diferită și vizează infrastructura de manipulare informațională.

Înaintea Consiliului, Kallas a prezidat și un mic dejun de lucru dedicat FIMI. Ea a spus că UE și-a extins pregătirea pentru combaterea dezinformării la 65 de țări și că acțiunile europene au dus la eliminarea unor site-uri și a sute de reclame asociate unei rețele ruse de recrutare de mercenari în Africa. Aceste acțiuni nu trebuie confundate cu sancțiunile: eliminarea conținutului, perturbarea unei rețele și înscrierea pe o listă de sancțiuni sunt instrumente juridice și operaționale diferite.

Anunțurile din 12 octombrie arată astfel două niveluri ale răspunsului european. Protocolul de urgență ar urmări accelerarea coordonării atunci când apare un incident hibrid, în timp ce noile desemnări FIMI ar încerca să crească direct costurile pentru persoane și organizații implicate în operațiuni de manipulare informațională.

În ambele cazuri, etapa decisivă urmează. Pentru protocol trebuie prezentate competențele, procedura și instrumentele concrete. Pentru cele aproximativ 100 de desemnări trebuie identificate persoanele și entitățile vizate și trebuie adoptate actele juridice ale Consiliului. Până atunci, cele două măsuri reprezintă propuneri politice anunțate, nu reguli și sancțiuni deja în vigoare.