Fondurile de coeziune finanțează tot mai mult apărarea: 11,9 miliarde EUR realocate, 5,6 miliarde pentru regiunile estice

Statele membre au realocat 34,6 miliarde EUR din actualele fonduri de coeziune către cinci priorități pe care Uniunea Europeană le consideră mai urgente decât la începutul perioadei bugetare 2021-2027. Din această sumă, 11,9 miliarde EUR sunt orientate spre apărare, inclusiv infrastructură și mobilitate militară, capacități industriale și pregătire civilă, iar 15,2 miliarde EUR spre competitivitate. Pentru regiunile UE aflate la frontierele cu Rusia, Belarus și Ucraina sunt direcționate aproximativ 5,6 miliarde EUR.

Cea mai mare realocare privește competitivitatea. Din cele 34,6 miliarde EUR, aproximativ 15,2 miliarde, echivalentul a 43% din total, sunt redirecționate către investiții care urmăresc întărirea capacității tehnologice și industriale europene. Aproape întreaga sumă, 15,1 miliarde EUR, este asociată priorităților platformei STEP pentru tehnologii strategice.

Apărarea reprezintă al doilea bloc ca dimensiune, cu aproximativ 11,9 miliarde EUR, sau 34% din totalul realocat. Banii pot susține capacități și infrastructuri de apărare, mobilitate militară, pregătire civilă și dezvoltarea industriei de apărare, cu prioritate pentru investițiile care pot avea utilizare atât civilă, cât și militară.

Această schimbare nu transformă politica de coeziune într-un fond european de apărare. Banii provin din programe deja existente pentru perioada 2021-2027 și sunt reprogramați de state și regiuni în limitele flexibilităților introduse prin revizuirea de la jumătatea perioadei. Obiectivul inițial al politicii de coeziune, reducerea diferențelor economice, sociale și teritoriale dintre regiuni, rămâne în vigoare.

Realocarea nu trebuie confundată nici cu o plată de 34,6 miliarde EUR făcută într-un singur moment. Statele au modificat prioritățile programelor și au rezervat resurse pentru noile domenii. Selectarea proiectelor, contractarea și plățile efective se desfășoară ulterior, potrivit regulilor fiecărui program.

Pentru apărare, Comisia indică în special mobilitatea militară și infrastructura cu utilizare duală. O cale ferată, un pod, un port sau un nod logistic poate avea o utilizare economică normală, dar poate fi proiectat sau modernizat astfel încât să suporte și transportul rapid al echipamentelor militare. Alte investiții pot viza tehnologii critice, capacități industriale sau competențele necesare industriei de apărare și pregătirii civile.

O parte importantă a acestei schimbări este legată de frontiera estică a Uniunii. Regiunile din Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria care se află în proximitatea Rusiei, Belarusului sau Ucrainei au fost afectate de costuri de securitate mai mari, schimbarea fluxurilor comerciale, întreruperea unor relații transfrontaliere, migrație și pierderi de investiții.

Documentarea Parlamentului European indică aproximativ 5,6 miliarde EUR din realocările actualei politici de coeziune pentru aceste regiuni. Investițiile vizează în special mobilitatea militară, tehnologiile critice și industria de apărare, dar sprijinul nu este limitat la securitate. Strategia europeană pentru frontiera estică include și dezvoltarea economică, conectivitatea, energia, serviciile publice și combaterea depopulării.

România intră în acest cadru datorită frontierei cu Ucraina și poziției sale la Marea Neagră. Aceasta nu înseamnă că României îi sunt atribuite automat 5,6 miliarde EUR sau o anumită parte prestabilită a sumei. Valoarea acoperă regiunile eligibile din nouă state, iar impactul pentru fiecare țară depinde de programele modificate și de proiectele selectate.

Regulile revizuite prevăd stimulente suplimentare pentru anumite programe care acoperă regiuni NUTS 2 de la frontiera cu Rusia, Belarus sau Ucraina. În anumite condiții, acestea pot beneficia de niveluri mai ridicate de prefinanțare și de o contribuție europeană mai mare, astfel încât autoritățile să poată începe investițiile fără să suporte imediat o parte la fel de mare din costuri din bugetele naționale sau regionale.

Aceste facilități sunt condiționate de orientarea unei părți suficiente din program către noile priorități. Ele nu reprezintă o alocare suplimentară identică pentru toate regiunile și nici o derogare generală de la regulile politicii de coeziune.

Sprijinul trebuie separat și de EastInvest. Comisia a anunțat această platformă pentru regiunile de la frontiera estică împreună cu Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și alte instituții financiare. Obiectivul este mobilizarea a până la 28 de miliarde EUR pentru investiții până la sfârșitul lui 2027.

Cifra de 28 de miliarde EUR nu reprezintă însă un nou fond de granturi al UE și nu trebuie adunată automat celor 5,6 miliarde EUR din politica de coeziune. EastInvest urmărește mobilizarea finanțării publice și private prin credite, garanții, consultanță și intervenția instituțiilor financiare.

Celelalte componente ale realocării de 34,6 miliarde EUR arată că apărarea și competitivitatea nu au absorbit întreaga flexibilitate. Aproximativ 3,3 miliarde EUR au fost redirecționate către locuințe accesibile și sustenabile, 3,1 miliarde către reziliența în domeniul apei, iar 1,2 miliarde către securitatea energetică și decarbonizarea industriei. Valorile sunt rotunjite, astfel încât componentele nu trebuie însumate pentru a reconstrui un total mai precis decât cifra oficială de 34,6 miliarde EUR.

Separat, aproximativ 220 de miliarde EUR din actuala politică de coeziune contribuie deja, potrivit Comisiei, la priorități legate de competitivitate. Această valoare descrie întreaga orientare a investițiilor existente în cadrul 2021-2027 și nu reprezintă bani suplimentari anunțați odată cu realocarea.

Schimbarea produsă prin revizuirea de la jumătatea perioadei arată astfel o evoluție mai largă a politicii de coeziune. Instrumentul creat în principal pentru reducerea decalajelor regionale este folosit tot mai mult și pentru obiective strategice europene precum tehnologiile critice, securitatea energetică, apărarea și reziliența la frontiera estică.

Această orientare va continua să fie o temă centrală în negocierea bugetului 2028-2034. Discuția nu privește numai câți bani vor primi regiunile, ci și cât din viitoarea politică regională va putea fi direcționat către apărare și securitate fără ca investițiile necesare pentru reducerea decalajelor teritoriale să piardă resurse.