Kubilius spune că producția anuală de PAC-3 rămâne în jur de 700, în timp ce Europa dezvoltă alternative cu Ucraina

Producția de interceptoare pentru sistemele Patriot rămâne prea mică pentru a acoperi simultan cererea Ucrainei și nevoile în creștere ale altor utilizatori, potrivit comisarului european pentru apărare și spațiu Andrius Kubilius. La Warsaw Security Forum, el a estimat producția anuală de PAC-3 la aproximativ 700 de rachete și a spus că Europa trebuie să accelereze dezvoltarea propriilor sisteme antibalistice împreună cu Ucraina.

Kubilius a prezentat cifrele în timpul panelului „Can Europe Defend Itself?”, într-o discuție despre capacitatea industriei occidentale de a produce suficient armament pentru Ucraina și pentru propriile nevoi de apărare. El a spus că Ucraina a înfruntat aproximativ 1.000 de rachete balistice rusești anul trecut și că, în actualul ritm al atacurilor, numărul ar putea ajunge în jurul a 2.000 în acest an.

Apărarea împotriva rachetelor balistice se bazează în mare parte pe interceptoare precum PAC-3, folosite de sistemele Patriot. Kubilius a estimat producția anuală la aproximativ 700 de unități. Cifra descrie capacitatea industrială disponibilă într-o piață în care Ucraina concurează pentru aceleași interceptoare cu forțele armate americane și cu alți utilizatori ai Patriot.

Presiunea nu a apărut în octombrie. În martie, Kubilius spunea că Ucraina avusese nevoie de aproximativ 700 de interceptoare Patriot într-un singur sezon de iarnă de patru luni, după aproape 2.000 de atacuri cu rachete înregistrate în 2025, dintre care circa 900 cu rachete balistice. El estima atunci producția PAC-3 din 2025 la aproximativ 600 de unități.

Industria americană își mărește capacitatea. Boeing, care produce sistemele de ghidare pentru PAC-3, a anunțat că urmărește livrarea a aproximativ 650-700 de astfel de componente într-un an, după extinderea fabricii din Huntsville și investiții în liniile de producție. Creșterea producției nu elimină însă competiția pentru interceptoare între Ucraina, Statele Unite și ceilalți operatori ai sistemului.

Pentru Kiev, lipsa de interceptoare afectează protecția orașelor, infrastructurii energetice și altor obiective împotriva atacurilor balistice. Europa poate finanța achiziții suplimentare, dar disponibilitatea fizică a rachetelor depinde de stocurile existente, de comenzile deja plasate și de ritmul în care industria poate livra unități noi.

Comisia a aprobat în august 6,1 miliarde EUR pentru nevoile de apărare ale Ucrainei, inclusiv PAC-3 pentru sistemele Patriot. În septembrie, executivul european a anunțat o nouă plată de 3,3 miliarde EUR și intenția de a folosi fondurile rămase disponibile pentru proiecte comune între industria europeană și cea ucraineană.

Una dintre aceste direcții este Freyja. Proiectul a fost lansat în vară în jurul unei coaliții antibalistice formate împreună cu Ucraina și urmărește combinarea experienței acumulate de industria și armata ucraineană cu radare, comandă și control și alte tehnologii europene.

Comisia a introdus Freyja și între principalele sale inițiative de securitate pentru 2026. Obiectivul declarat este dezvoltarea, împreună cu Ucraina, a unui mecanism european de apărare antirachetă care pornește de la acest proiect.

Freyja nu este încă un sistem operațional desfășurat pe front. În vară, oficialii ucraineni vorbeau despre dezvoltarea unui prototip într-un calendar accelerat. Sistemul trebuie proiectat, testat, industrializat și produs înainte de a putea contribui în număr semnificativ la apărarea Ucrainei sau a statelor europene.

Sandvik a spus la Varșovia că alianța antibalistică numără acum 11 state. La lansarea din iulie, configurația publică includea Ucraina și nouă parteneri europeni. Ministrul norvegian nu a enumerat în intervenția sa componența actualizată, astfel încât declarația indică extinderea coaliției fără a permite identificarea din materialul public al panelului a noului participant.

Kubilius a menționat alături de Freyja și Blixem. Proiectul Blixem Exo este construit în jurul dezvoltării unei capacități europene pentru interceptarea rachetelor balistice la altitudini mai mari și implică mai multe companii din industria europeană de apărare.

Cele două proiecte urmăresc părți diferite ale viitoarei apărări antirachetă și nu sunt prezentate drept sisteme deja disponibile pentru Ucraina. Patriot rămâne una dintre principalele capacități occidentale folosite de Kiev împotriva rachetelor balistice, iar necesarul imediat continuă să fie acoperit prin livrări, achiziții și eventuale transferuri din stocurile aliaților.

Comisia lucrează în paralel la dezvoltarea unei apărări aeriene și antirachetă europene mai integrate. Propunerile sale privind proiectele europene de interes comun pentru apărare includ un sistem federat de apărare aeriană și antirachetă și avertizare timpurie, cu participarea statelor membre și posibilitatea cooperării cu Ucraina.

Pentru industria europeană, războiul a schimbat și rolul Ucrainei în dezvoltarea tehnologiilor de apărare. Kievul nu mai apare numai ca beneficiar al echipamentelor produse în UE sau în Statele Unite, iar proiectele Freyja și alte inițiative comune încearcă să introducă firmele ucrainene direct în dezvoltarea unor sisteme care ar putea fi folosite ulterior și pentru apărarea Europei.

În cazul interceptoarelor balistice, acest proces va dura mai mult decât necesarul de pe front. Ucraina trebuie să se apere în această iarnă cu sistemele și stocurile disponibile, în timp ce Freyja, Blixem și alte proiecte construiesc capacități pentru anii următori.