Septembrie 2026, al doilea cel mai cald din lume. Debite minime record au afectat și părți ale Dunării

Septembrie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună septembrie înregistrată la nivel mondial, iar seceta acumulată în timpul verii a continuat să reducă debitele unor mari râuri europene. Copernicus Climate Change Service a calculat o temperatură medie globală de 16,27°C, cu 0,82°C peste media perioadei 1991-2020 și cu aproximativ 1,63°C peste nivelul preindustrial estimat pentru 1850-1900.

La nivel global, septembrie a fost cu 0,11°C mai rece decât recordul stabilit în aceeași lună din 2023. A fost însă a doua lună consecutivă din 2026, după august, în care media globală lunară s-a situat cu peste 1,5°C deasupra nivelului preindustrial estimat.

Seria lunară nu înseamnă că limita de 1,5°C prevăzută de Acordul de la Paris a fost depășită în sensul obiectivului climatic pe termen lung. Acordul privește încălzirea globală pe perioade îndelungate, în timp ce datele Copernicus descriu temperatura unei singure luni.

În Europa, temperatura medie pe suprafața terestră a fost de 16,26°C, cu 1,54°C peste media lunii septembrie din perioada de referință 1991-2020. A fost al treilea cel mai cald septembrie din seria Copernicus, iar vestul Europei a egalat recordul regional din septembrie 2023, cu o anomalie de 2,51°C.

Căldura a continuat după o vară deosebit de caldă și uscată în multe regiuni europene. Condițiile uscate au persistat în mare parte din vestul și centrul continentului și în unele zone estice, iar în septembrie s-au extins sau intensificat în Peninsula Iberică, Franța, Italia, vestul Balcanilor și Grecia.

Efectele apar și în datele privind râurile. European Flood Awareness System, componentă a serviciului european Copernicus pentru managementul situațiilor de urgență, a simulat debite minime record pentru luna septembrie în părți ale Rinului, Dunării, Vistulei și ale sistemului Garonne-Dordogne.

Copernicus relatează că debitele scăzute au continuat să afecteze navigația, alimentarea cu apă și agricultura în mai multe state europene. Ploile din ultima parte a lunii au adus o ameliorare locală în unele zone, fără să inverseze modelul general de secetă acumulat după vară.

Datele despre debitele râurilor trebuie citite diferit de observațiile de temperatură. Valorile hidrologice sunt produse prin simulările EFAS, iar hărțile publicate de Copernicus compară debitele estimate cu distribuția lor istorică. Referirea la „părți ale Dunării” indică sectoare ale bazinului, nu întregul fluviu.

Buletinul nu identifică în această formulare România sau Republica Moldova drept state în care s-a înregistrat automat un minim record. Bazinul Dunării traversează sau drenează teritorii din numeroase state europene, iar localizarea exactă trebuie făcută din datele și hărțile hidrologice, nu dedusă din numele fluviului.

Situația din septembrie continuă modelul observat pe parcursul verii. Copernicus raportase deja debite sub medie în mare parte din Europa, cu condiții excepțional de scăzute pe porțiuni extinse ale Rinului, Dunării și Vistulei. În iulie și august, nivelurile reduse au fost asociate cu probleme pentru navigație, producția de energie, irigații și alte utilizări ale apei.

În nordul și nord-estul Europei, imaginea din septembrie a fost diferită. Unele regiuni au avut precipitații peste medie, iar debitele peste valorile obișnuite au fost concentrate în principal în nordul continentului și în Türkiye. Spre sfârșitul lunii, ploi abundente au produs inclusiv inundații în zone din Franța și Spania.

O altă anomalie a fost înregistrată la suprafața oceanelor. Temperatura medie a suprafeței mării între 60° sud și 60° nord a ajuns la 21,05°C, cea mai mare valoare înregistrată pentru o lună septembrie. Recordul anterior, de 20,92°C, fusese stabilit în 2023.

Copernicus leagă temperaturile foarte ridicate ale oceanelor și de intensificarea condițiilor El Niño în Pacificul ecuatorial. Regiunea Niño 3.4, utilizată pentru monitorizarea fenomenului, a atins în septembrie o temperatură medie lunară de 29,70°C, peste maximele înregistrate în precedentele episoade El Niño foarte puternice menționate de serviciul european.

În jurul Europei, temperaturi record pentru septembrie au fost înregistrate de-a lungul coastei atlantice și în vestul Mediteranei. Temperaturile ridicate ale mării au contribuit și la menținerea condițiilor neobișnuit de calde pe uscat în regiunile învecinate.

Datele Copernicus provin în principal din ERA5, reanaliza climatică produsă de ECMWF. Reanaliza combină observații provenite din sateliți, stații meteorologice și alte sisteme de măsurare cu un model numeric al atmosferei pentru a construi o serie coerentă a condițiilor climatice începând din 1940.

Pentru comparațiile lunare, C3S folosește perioada 1991-2020 drept referință climatologică. Diferența de 1,63°C față de perioada 1850-1900 este o estimare separată, utilizată pentru raportarea temperaturilor actuale în raport cu nivelul preindustrial.

Septembrie încheie astfel o nouă lună în care căldura globală ridicată și lipsa apei au apărut simultan în Europa. Pentru râurile europene, evoluția din următoarele luni va depinde de refacerea precipitațiilor și a rezervelor de apă după seceta acumulată în timpul verii și la începutul toamnei.