România are nevoie de sprijin european pentru a depăși dificultățile economice, prin investiții, utilizarea fondurilor Uniunii Europene și finalizarea procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a declarat luni, 19 octombrie 2026, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și eurodeputat PSD din grupul Socialiștilor și Democraților (S&D). Într-o intervenție în plenul de la Strasbourg, acesta a criticat politicile de austeritate, pe care le consideră responsabile pentru agravarea situației economice, și a atras atenția asupra consecințelor sociale pentru familii, pensionari și tineri.
Pe scurt
-
Victor Negrescu a cerut partenerilor europeni să sprijine redresarea României prin investiții, fonduri europene și finalizarea aderării la OCDE.
-
Eurodeputatul a criticat politicile de austeritate și a invocat datoria publică, recesiunea și scăderea investițiilor străine drept principale semnale ale dificultăților economice.
-
Potrivit comunicatului Eurostat din 21 iulie, datoria publică era de 60,1% din PIB la sfârșitul trimestrului I 2026. BNR estimează investiții străine directe nete de 2,122 miliarde de euro în ianuarie–august, față de 5,657 miliarde în aceeași perioadă din 2025: o scădere de aproximativ 62,5%.
-
Intervenția are loc înaintea votului de învestitură a guvernului propus de Luca Niculescu, programat pentru 20 octombrie, într-un context de presiuni pentru reducerea deficitului bugetar și relansarea economiei.
-
Negrescu a insistat asupra efectelor dificultăților economice asupra oamenilor și a cerut responsabilitate politică, cooperare și evitarea lăsării în urmă a persoanelor vulnerabile.
Victor Negrescu a prezentat situația economică a României drept o problemă care necesită atât măsuri interne, cât și solidaritate europeană. În intervenția sa, eurodeputatul social-democrat a susținut că politicile de austeritate au contribuit la deteriorarea economiei și a enumerat creșterea datoriei publice, recesiunea și diminuarea investițiilor străine printre dificultățile cu care se confruntă țara.
„Datoria publică a depășit 60% din PIB, țara se află în recesiune, investițiile străine au scăzut, iar multe familii se descurcă tot mai greu de la o lună la alta”, a declarat Negrescu.
Datele statistice confirmă creșterea datoriei și scăderea investițiilor străine directe, dar nu demonstrează că austeritatea este cauza unică a acestor evoluții. Această legătură reprezintă evaluarea politică a eurodeputatului. Afirmația sa despre recesiune trebuie citită și în contextul ultimelor date INS, care indică stagnare în trimestrul al doilea.
Potrivit comunicatului Eurostat din 21 iulie 2026, datoria publică a României era de 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, față de 59,3% la sfârșitul lui 2025 și 55,8% la sfârșitul trimestrului I 2025. Este datoria brută consolidată a administrațiilor publice, calculată după metodologia europeană; cifra pentru trimestrul I este provizorie. Nu reprezintă o măsurare a datoriei la 19 octombrie sau rezultatul final al anului 2026.
Seria INS revizuită la 9 octombrie arată contracții trimestriale de 1,7% în trimestrul IV 2025 și de 0,1% în trimestrul I 2026, urmate de stagnare în trimestrul II, pe date ajustate sezonier și în funcție de zilele lucrătoare. România traversase astfel o recesiune tehnică, însă ultimul trimestru disponibil nu mai indica o nouă scădere față de cel anterior. În semestrul I 2026, PIB-ul a fost cu 0,6% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și cu 1,6% mai mic pe seria ajustată sezonier.
Conform estimărilor publicate de BNR la 15 octombrie, investițiile directe ale nerezidenților au însumat 2,122 miliarde de euro în ianuarie–august 2026, față de 5,657 miliarde în aceeași perioadă din 2025. Scăderea calculată pe aceste valori este de aproximativ 62,5%. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au fost de 2,220 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 98 de milioane. Sunt fluxuri nete estimate, supuse revizuirii; indicatorul nu măsoară exclusiv proiectele noi și nu reprezintă toate investițiile din economie.
În prognoza de primăvară publicată la 21 mai, Comisia Europeană estima că măsurile de consolidare fiscală, inflația și scumpirea energiei vor afecta veniturile disponibile și consumul gospodăriilor. Pentru România anticipa o creștere reală a PIB de 0,1% în 2026 și de 2,3% în 2027. Sunt previziuni formulate în mai, nu rezultate anuale constatate. Prognoza arată totodată rolul investițiilor finanțate de UE în susținerea activității economice și necesitatea corectării dezechilibrelor bugetare.
Intervenția lui Negrescu a pus accentul asupra consecințelor sociale ale acestor evoluții. Eurodeputatul a afirmat că indicatorii economici trebuie interpretați și prin efectele lor asupra vieții cotidiene, de la dificultățile familiilor de a face față cheltuielilor până la nesiguranța pensionarilor și perspectivele limitate pe care le percep unii tineri.
„Și în spatele acestor cifre sunt oameni. Părinți care își fac griji pentru viitorul copiilor, pensionari care își calculează fiecare cheltuială, tineri care se întreabă dacă mai au un viitor acasă”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.
Mesajul social a fost însoțit de un apel la responsabilitate politică. Negrescu a vorbit despre ascultare și cooperare, respingând ideea unor soluții miraculoase pentru problemele economice.
„Nu există soluții miraculoase, dar există responsabilitatea de a asculta, de a construi și de a nu lăsa pe nimeni în urmă”, a afirmat acesta.
Eurodeputatul a cerut partenerilor europeni să contribuie la redresarea României prin susținerea investițiilor și prin utilizarea fondurilor europene. Aceste instrumente reprezintă o componentă importantă a finanțării investițiilor publice, inclusiv a proiectelor de infrastructură, modernizare economică și dezvoltare regională. Comisia Europeană estimează că investițiile finanțate de UE vor contribui pozitiv la activitatea economică în 2026, chiar dacă cererea internă rămâne afectată de consolidarea fiscală.
O altă prioritate invocată de Negrescu este finalizarea aderării României la OCDE. Procesul a început oficial în 2022 și presupune evaluarea legislației și politicilor naționale de către comitetele de specialitate ale organizației, în domenii precum investițiile, concurența, administrația publică, fiscalitatea, educația și protecția socială.
Aderarea la OCDE presupune evaluări tehnice și o decizie unanimă a Consiliului organizației de a invita statul să devină membru, urmate de acordul de aderare și procedurile interne. Calitatea de membru se dobândește la depunerea instrumentului de aderare. Apelul lui Negrescu este o solicitare politică de sprijin și nu înlocuiește aceste etape.
În martie 2026, OCDE a publicat o evaluare economică dedicată României, în care a cerut consolidarea sustenabilității fiscale, îmbunătățirea competitivității și stimularea ocupării forței de muncă. Raportul a recunoscut progresele economice realizate de România în ultimele două decenii, dar a subliniat că reformele structurale și disciplina bugetară rămân necesare pentru menținerea creșterii economice.
La București, premierul desemnat Luca Niculescu a depus la Parlament lista cabinetului și programul de guvernare la 15 octombrie. Potrivit AGERPRES, votul de învestitură este programat pentru 20 octombrie, iar PSD, partidul lui Victor Negrescu, a aprobat participarea la formula propusă. La data intervenției, cabinetul nu primise încă votul de încredere.
Programul cabinetului propus prevede continuarea investițiilor PNRR și sprijin pentru persoanele vulnerabile, potrivit relatării AGERPRES. Sunt obiective ale unui program de guvernare, a căror aplicare depinde de învestire, de actele adoptate ulterior și de resursele bugetare.
În încheierea intervenției, Negrescu a susținut că redresarea României nu poate fi atribuită responsabilității unei singure formațiuni politice. Acesta a insistat asupra potențialului economic al țării și asupra nevoii unei acțiuni comune, în care sprijinul european să completeze eforturile autorităților naționale.
„Eu cred în potențialul țării mele, românii nu cer imposibilul, dar pentru asta trebuie să muncim împreună, pentru că responsabilitatea este a întregii clase politice”, a declarat eurodeputatul.
Intervenția reprezintă un apel politic pentru susținerea redresării economice, în condițiile în care viitorul guvern va trebui să găsească un echilibru între reducerea deficitului bugetar, continuarea investițiilor și protejarea nivelului de trai.
