Comisia programează pentru 20 octombrie prezentarea viziunii pentru pescuit și acvacultură până în 2040

Comisia Europeană a programat pentru marți, 20 octombrie 2026, la Strasbourg, prezentarea viziunii sale pentru pescuit și acvacultură până în 2040. Inițiativa trebuie să răspundă unei dificultăți centrale a sectorului european, în care reducerea presiunii asupra stocurilor de pește nu a adus încă refacerea resurselor și beneficiile economice așteptate pentru pescari.

Prezentarea va fi susținută de vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, și de comisarul pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, potrivit programului anunțat luni de purtătoarea de cuvânt șefă a Comisiei, Paula Pinho. Ea a plasat evenimentul după comunicarea concluziilor reuniunii Colegiului comisarilor și a precizat că planificarea evenimentelor de presă este provizorie.

Documentele de pregătire descriu o viziune care leagă producția de pește și alte alimente acvatice de cererea consumatorilor, locurile de muncă și investițiile în nave, ferme, porturi și procesare. Miza este ca protejarea ecosistemelor să poată susține o activitate economică viabilă pe termen lung, într-un sector expus costurilor combustibililor, schimbărilor climatice și dificultăților de recrutare.

Evaluarea Politicii comune în domeniul pescuitului, publicată la 30 aprilie 2026 și referitoare la perioada 2014–2024, oferă un bilanț mixt. Comisia constată progrese în reducerea pescuitului excesiv și în cooperarea pentru gestionarea resurselor. Refacerea populațiilor de pește a rămas însă sub obiective, iar avantajele economice și sociale anticipate nu s-au materializat integral. Aplicarea și controlul neuniform al regulilor au contribuit la aceste rezultate.

Datele despre stocuri arată de ce cele două constatări pot fi adevărate în același timp. În 2014, 90 dintre cele 180 de stocuri evaluate erau pescuite la o intensitate situată la sau sub pragul științific asociat randamentului maxim durabil, adică 50%. În 2022 erau 120 dintre cele 190 de stocuri evaluate, aproximativ 63%. Indicatorul urmărește presiunea pescuitului și nu înseamnă că 63% dintre populațiile de pește s-au refăcut deja. Numărul stocurilor evaluate diferă între cei doi ani.

Pentru pescari, reducerea presiunii asupra resursei este doar una dintre condițiile continuității activității. Costurile de exploatare, starea navelor, accesul la posibilități de pescuit și disponibilitatea lucrătorilor influențează veniturile și capacitatea de investiție. Documentația Comisiei leagă dificultatea atragerii tinerilor de condițiile grele de muncă, de remunerare și de incertitudinea privind viabilitatea afacerilor.

O altă problemă este dependența aprovizionării europene de importuri. Raportul EUMOFA privind piața peștelui, ediția 2024, arată că în 2022 importurile au furnizat aproximativ 8,78 milioane de tone echivalent greutate în viu dintr-o ofertă totală de circa 12,71 milioane de tone de produse pescărești și de acvacultură destinate consumului uman. Ponderea este de aproximativ 69%. Calculul descrie oferta înainte de scăderea exporturilor, nu proporția exactă a produselor importate efectiv consumate de europeni.

Acvacultura ar putea contribui la diversificarea producției, dar evaluarea Comisiei arată că dezvoltarea sa a rămas sub așteptări. Sectorul poate fi profitabil, însă are încă o scară relativ redusă. Pentru fermele marine și de apă dulce, posibilitatea de a crește producția depinde și de amplasamente, autorizare, energie și finanțare, cu respectarea cerințelor de mediu. O orientare strategică europeană nu înlătură singură aceste condiții.

Problema forței de muncă depășește înlocuirea celor care ies din profesie. Studiul prospectiv „Fishers of the Future”, prezentat în ianuarie 2025 și realizat cu participarea pescarilor din cele 22 de state membre costiere, explorează patru scenarii până în 2050. Ele combină schimbările climei și biodiversității cu evoluția cererii. Sunt viitoruri posibile folosite pentru pregătirea politicilor, fără a constitui prognoze certe asupra profesiei.

În privința energiei, documentele pregătitoare prevăd încorporarea în viziune a foii de parcurs pentru tranziția energetică în pescuit și acvacultură. Scopul anunțat este reducerea dependenței de combustibili fosili și creșterea eficienței, în perspectiva neutralității climatice din 2050. Investițiile în nave și infrastructură trebuie astfel privite împreună cu accesul la tehnologii, competențe și finanțare.

Un demers concret privind finanțarea a fost deja inițiat. La 21 septembrie 2026, Comisia a propus modificarea țintită a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, FEAMPA, instrumentul principal de sprijin al sectorului pentru 2021–2027. Propunerea urmărește reguli mai flexibile pentru modernizare și tranziție energetică, sprijinirea tinerilor și a pescuitului la scară mică și simplificarea accesului la fonduri.

Comisia a transmis această propunere Parlamentului European și Consiliului în cadrul procedurii legislative ordinare. Prezentarea viziunii până în 2040 este un demers distinct. Anunțarea unor direcții strategice nu echivalează cu adoptarea modificărilor fondului sau cu deschiderea unor apeluri noi. FEAMPA funcționează în principal prin gestiune partajată, statele membre alocând sprijinul operatorilor eligibili prin programele naționale.

Pentru România, discuția privește atât pescuitul din Marea Neagră, cât și fermele piscicole de apă dulce și procesarea. Regulile existente oferă un reper concret. Anexa IX a Regulamentului (UE) 2026/266 stabilește pentru România, în 2026, o cotă de 3.442,5 tone de șprot și 88,3 tone de calcan în apele Uniunii din Marea Neagră. Cantitățile sunt exprimate în greutate în viu și reprezintă cote de pescuit, nu capturi realizate.

Aceste cote aparțin regimului anual de gestionare a resurselor și nu se schimbă prin anunțarea viziunii. Nici documentele pregătitoare nu stabilesc o nouă alocare financiară pentru România. Relevanța pentru operatorii români va depinde de măsurile care vor urma, de condițiile programelor aplicabile și de investițiile pe care acestea le vor permite.

Viziunea este pregătită ca o comunicare strategică a Comisiei, în cadrul Pactului european pentru oceane. Pentru elaborarea ei, executivul a deschis un apel pentru contribuții între 20 februarie și 24 martie 2026, completat de consultări cu actorii sectorului. Forma anunțată stabilește o direcție de politică și nu constituie, prin ea însăși, o reformă legislativă a Politicii comune în domeniul pescuitului.

Prezentarea programată pentru 20 octombrie va fi următorul moment în care Comisia își va explica opțiunile pentru sector. Textul final va permite examinarea angajamentelor concrete și a instrumentelor propuse pentru a le realiza. Pentru pescari și crescătorii de pește, inclusiv cei din România, testul va fi legătura dintre conservarea resurselor, viabilitatea activității și accesul efectiv la investiții.