Comisia adoptă programul de lucru EU4Health pentru 2026 de 680,7 milioane de euro, cu 429,7 milioane pentru pregătirea și răspunsul la crize sanitare

Comisia Europeană a adoptat la 19 octombrie 2026 programul anual de lucru EU4Health, cu un plafon de 680,7 milioane de euro. Pregătirea și răspunsul la crize sanitare primesc cea mai mare alocare, de 429,7 milioane de euro, aproximativ 63% din total. Banii vor susține, între altele, capacități de producție pentru vaccinuri și alte produse medicale care să poată fi mobilizate când apare o urgență, alături de supravegherea amenințărilor și cooperarea dintre autoritățile de sănătate.

Decizia C(2026) 7403 încheie etapa de adoptare a programului de lucru, după avizul favorabil dat de statele membre la 14 octombrie, despre care 2EU a relatat anterior. Cele 680 de milioane de euro anunțate atunci și plafonul actual de 680.684.742 de euro reprezintă același buget anual, exprimat inițial rotunjit. Adoptarea formală permite trecerea la implementarea acțiunilor și nu adaugă un nou pachet de finanțare peste suma anunțată anterior.

Prioritatea acordată crizelor are o componentă industrială concretă. Programul prevede 165 de milioane de euro pentru EU FAB, mecanismul prin care Uniunea rezervă capacități de producție de vaccinuri ce pot fi activate într-o urgență sanitară. Plata privește disponibilitatea capacității industriale și accesul prioritar la aceasta, fără a echivala cu achiziția imediată a unui număr determinat de doze.

Alte 15 milioane de euro sunt prevăzute pentru EU FAB+, care pregătește extinderea acestui tip de capacitate către alte contramăsuri medicale, precum tratamente, teste de diagnostic sau echipamente de protecție. Prin aceste mecanisme, Comisia urmărește să reducă întârzierile dintre apariția unei amenințări și disponibilitatea produselor necesare. Este un obiectiv al finanțării, a cărui realizare depinde de contracte și de punerea în funcțiune a capacităților.

În total, acțiunilor asociate Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, HERA, le revin aproximativ 395,2 milioane de euro. Această sumă este inclusă în cele 429,7 milioane rezervate crizelor sanitare. Programul acoperă și dezvoltarea instrumentelor de diagnostic, rețelele de laboratoare și coordonarea secvențierii genomice a agenților patogeni, prin care pot fi identificate variantele unor virusuri și urmărite mai bine amenințările transfrontaliere.

Disponibilitatea medicamentelor este o altă miză importantă. O acțiune de 40 de milioane de euro urmărește consolidarea capacităților de producție din UE și a lanțurilor de aprovizionare pentru medicamente critice. Intervenția răspunde vulnerabilităților care apar atunci când producția este concentrată în puține unități sau aprovizionarea depinde de un număr redus de furnizori. Pentru pacienți, o asemenea penurie poate pune în pericol continuitatea tratamentului.

Acțiunea se adresează întreprinderilor din statele membre și actorilor din industria farmaceutică și lanțul său de aprovizionare, individual sau în consorțiu. Ea poate sprijini înființarea, extinderea ori modernizarea capacităților relevante. Decizia de finanțare nu atribuie prin ea însăși cele 40 de milioane unor fabrici și nu deschide un drept general al spitalelor de a solicita această sumă.

Bugetul pentru sistemele de sănătate și personal este de 111,03 milioane de euro și include acțiunea pentru medicamente critice. Tot aici se află 13,9 milioane pentru biotehnologie, dintre care 10,9 milioane pentru studii clinice și 3 milioane pentru sprijinirea implementării producției descentralizate de medicamente biotehnologice. Alte alocări vizează dispozitivele medicale și diagnosticul in vitro, cu 15,835 milioane, și evaluarea tehnologiilor medicale, cu 13,85 milioane. Cooperarea în evaluarea dovezilor clinice poate sprijini deciziile naționale privind tratamentele, fără a înlocui competențele statelor în finanțarea acestora.

Digitalizarea are un buget de 46,15 milioane de euro, din care 44,15 milioane sunt prevăzute pentru implementarea Spațiului european al datelor privind sănătatea, EHDS. Acesta urmărește atât accesul pacienților la propriile informații și schimbul securizat de date pentru îngrijire, cât și utilizarea secundară a datelor pentru cercetare, politici publice și activități de reglementare, în condițiile de protecție stabilite de legislație.

Finanțarea susține servicii MyHealth@EU deja existente și dezvoltarea, testarea și implementarea HealthData@EU pentru utilizarea secundară a datelor. Cele două infrastructuri au stadii diferite. Principalele obligații EHDS vor fi aplicate etapizat în 2029 și 2031. Programul din 2026 sprijină pregătirea tehnică și instituțională a acestui sistem, fără ca adoptarea sa să însemne că întregul spațiu european al datelor medicale funcționează deja.

Cele două milioane de euro rămase în capitolul digital sunt rezervate unor acțiuni AI distincte, câte un milion pentru evaluarea performanței instrumentelor în practica medicală și pentru un ecosistem dedicat prevenirii bolilor neurodegenerative. Separat, capitolul sistemelor de sănătate prevede 2,5 milioane pentru testarea utilizării AI în asistența medicală primară și dezvoltarea competențelor personalului. O altă acțiune, de 3 milioane pentru folosirea AI în sprijinul conformării cu EHDS, este inclusă în bugetul de 44,15 milioane al acestuia. Prin urmare, linia de două milioane nu reprezintă întregul sprijin pentru AI din program.

Finanțarea testării sau evaluării unui instrument nu constituie autorizarea sa pentru utilizare clinică. Cerințele aplicabile dispozitivelor medicale, protecției datelor și, după caz, inteligenței artificiale rămân distincte de acordarea fondurilor.

Pentru promovarea sănătății și prevenirea bolilor sunt prevăzute 47,095 milioane de euro. Din această sumă, 42,25 milioane revin Rețelelor europene de referință, ERN, care reunesc centre specializate în boli rare și afecțiuni complexe. Cooperarea permite medicilor să discute cazuri și să acceseze expertiză din alte țări, cu obiectivul de a îmbunătăți îngrijirea pacienților. Grantul direct de 40 de milioane inclus în acest pachet susține activitatea rețelelor în 2027–2029, un exemplu al faptului că programul bugetar din 2026 poate finanța activități desfășurate ulterior.

Același capitol include un milion de euro pentru studierea efectelor mai largi ale rețelelor sociale asupra sănătății și bunăstării, cu accent pe sănătatea mintală a copiilor și tinerilor. Finanțarea urmărește dezvoltarea unei baze de dovezi care să sprijine intervențiile de prevenire.

Cancerul, bolile cardiovasculare și alte boli netransmisibile au un capitol de 28,588 milioane de euro. Din acesta, 20 de milioane sunt prevăzute pentru o acțiune din cadrul planului cardiovascular Safe Hearts, care urmărește cooperarea în prevenție, depistare, tratament și recuperare. Suma nu reprezintă bugetul integral al planului pe întreaga sa durată. Cele 8,588 milioane rămase sunt destinate acțiunilor legate de cancer, inclusiv formării interdisciplinare și ghidurilor europene pentru cancerul gastric. Alte acțiuni ale programului au, separat de cele cinci capitole principale, aproximativ 18,13 milioane de euro.

Modalitatea de utilizare a banilor explică de ce publicarea programului nu trebuie confundată cu un singur apel deschis tuturor instituțiilor medicale. Sunt prevăzute 270,02 milioane de euro pentru granturi și aproximativ 352,55 milioane pentru achiziții publice. Alte 55,53 milioane vor fi implementate în gestiune indirectă, prin entități cărora li se încredințează aceste sarcini, iar 2,59 milioane acoperă alte cheltuieli în gestiune directă. Acestea sunt moduri de implementare a aceluiași buget, nu sume care se adaugă alocărilor tematice.

Pentru organizațiile din România, accesul depinde de acțiunea urmărită. Spitalele, universitățile, institutele de cercetare, organizațiile profesionale și întreprinderile pot participa unde condițiile le permit. Unele proceduri sunt competitive, altele privesc beneficiari identificați sau autorități desemnate pentru acțiuni comune. Bugetul nu este o alocare națională pentru România și nu este împărțit automat între cele 27 de state membre. Republica Moldova este asociată la EU4Health, însă organizațiile sale pot participa numai la acțiunile pentru care sunt eligibile potrivit acordului și documentației specifice.

Pentru granturi, regula generală permite o contribuție de până la 60% din costurile eligibile, care poate ajunge la 80% în cazurile de utilitate excepțională. Anumite granturi directe pentru ERN pot acoperi până la 100%. Aceste procente nu se aplică automat oricărui solicitant. Rata de finanțare, cheltuielile acceptate și obligațiile beneficiarilor sunt stabilite pentru fiecare acțiune.

EU4Health a fost creat ca răspuns la pandemia de COVID-19 pentru perioada 2021–2027 și completează alte instrumente europene, inclusiv Orizont Europa și fondurile de coeziune. Decizia adoptată acum stabilește plafonul anual de 680.684.742 de euro, care include și contribuțiile estimate ale țărilor SEE/AELS și ale țărilor terțe asociate. Bugetele acțiunilor sunt indicative, cu posibilitățile de ajustare prevăzute în decizie.

Anexa indică trimestrul al patrulea din 2026 ca perioadă orientativă de publicare pentru mai multe apeluri importante, inclusiv cel pentru medicamente critice. La 20 octombrie, calendarul HaDEA încă anunța că va fi actualizat după publicarea programului. Pentru instituțiile interesate, pasul următor este identificarea procedurii potrivite și consultarea documentației sale, care va preciza eligibilitatea, termenul de depunere și condițiile de finanțare. Adoptarea programului oferă cadrul acestor oportunități, fără a confirma că toate sunt deja deschise.