Comisia REGI cere acces mai simplu la fonduri pentru orașele mici și o cotă urbană FEDR de 13% după 2027

Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European cere simplificarea accesului orașelor mici și mijlocii la fondurile UE și un rol garantat pentru primării în pregătirea investițiilor din viitorul buget european. Raportul redactat de eurodeputatul italian Denis Nesci, din grupul ECR, propune și creșterea de la 8% la 13% a pragului minim FEDR pentru strategii integrate teritoriale și de dezvoltare urbană durabilă după 2027. Textul urmează să fie supus votului în plen la 20 octombrie 2026; aceste solicitări nu sunt încă reguli de finanțare adoptate.

Raportul A10-0263/2026 a fost aprobat în comisia REGI la 1 octombrie cu 30 de voturi pentru, fără voturi împotrivă sau abțineri, și depus la 8 octombrie. Procedura 2026/2027(INI) este un raport din proprie inițiativă: eventuala rezoluție a plenului exprimă poziția politică a Parlamentului și nu modifică singură regulamentele fondurilor. Agenda oficială din 20 octombrie include raportul în sesiunea de vot dintre orele 12:00 și 13:00, ora Strasbourgului.

Solicitările pornesc de la o problemă administrativă concretă. Orașele cu echipe mici trebuie să navigheze între programe, criterii și obligații de raportare diferite, în timp ce pregătesc proiecte de locuințe, transport, apă sau energie. Raportul cere reguli mai armonizate, proceduri simplificate de achiziții și autorizare, rambursări mai rapide și raportare digitală interoperabilă. Asistența tehnică ar trebui să sprijine atât pregătirea proiectelor, cât și implementarea lor.

Accesul mai direct al orașelor la finanțare este susținut acolo unde este adecvat și compatibil cu modelul de guvernanță adoptat, cu respectarea subsidiarității. Documentul nu propune ocolirea automată a autorităților naționale sau regionale pentru orice proiect. El cere, în schimb, măsuri adaptate municipalităților mici, pentru ca lipsa personalului și a expertizei să nu le excludă din programe.

Miza politică privește și planurile de parteneriat național și regional propuse pentru perioada 2028–2034. Comisia REGI consideră că propunerea actuală nu oferă garanții suficiente pentru finanțarea urbană și pentru includerea contribuției orașelor în forma finală a planurilor. Cere participarea documentată a autorităților locale la stabilirea priorităților, programare și implementare și avertizează că recentralizarea politicii de coeziune la nivel național ar slăbi investițiile adaptate nevoilor teritoriale.

În același context, raportul solicită resurse previzibile și rezervate dezvoltării urbane durabile. Propunerea de creștere a pragului FEDR de la 8% la 13% privește strategiile integrate teritoriale și de dezvoltare urbană durabilă după 2027, fără asistența tehnică. Nu este o alocare din întregul buget al UE și nici o sumă care ar reveni automat fiecărei primării. Aplicarea ei ar necesita includerea în viitorul cadru legislativ și financiar.

Eurodeputatul român Dan Barna, din Renew Europe, este raportor alternativ pentru acest dosar. Lista nominală a votului din comisie îl consemnează între cei care au susținut raportul la 1 octombrie. Acest rezultat confirmă poziția sa în REGI, fără a anticipa votul său sau rezultatul final din plen.

Cadrul dezbaterii este Agenda UE pentru orașe, prezentată de Comisia Europeană la 3 decembrie 2025 prin comunicarea COM(2025) 739. Aceasta urmărește o mai bună coordonare a sprijinului european pentru orașe și un dialog mai constant cu autoritățile locale. Portalul european pentru orașe există deja ca punct de acces la informații; platforma UE pentru orașe, prevăzută pentru 2028, este o etapă distinctă a propunerii Comisiei.

Raportul REGI cere ca viitoarea platformă să funcționeze ca un ghișeu unic: informații despre finanțări, asistență tehnică, sprijin pentru proiectare, dezvoltarea competențelor administrative și schimb de experiență. Solicită instrumente simplificate pentru orașele mici și mijlocii și susținerea cooperării între municipalități. Platforma ar urma să ajute administrațiile să transforme ideile în investiții, fără ca simpla sa existență să garanteze aprobarea unui proiect.

Dimensiunea financiară actuală trebuie separată de propunerile pentru viitor. Potrivit comunicării Comisiei din decembrie 2025, fondurile de coeziune investesc peste 100 de miliarde de euro în orașe în perioada 2021–2027. Această sumă include peste 24 de miliarde implementate direct de orașe prin strategii de dezvoltare urbană durabilă; cele două valori nu se adună.

Separat, Comisia a anunțat la 25 martie 2026 realocarea a 34,6 miliarde de euro din fondurile de coeziune existente pentru 2021–2027 către competitivitate, apărare și pregătire civilă, locuințe accesibile, apă și conectivitate energetică. Este o reprogramare a banilor existenți, nu un nou fond de 35 de miliarde de euro destinat exclusiv orașelor. Cifra nu reprezintă nici bugetul noii platforme urbane.

Pentru primăriile din România, propunerile sunt relevante în pregătirea proiectelor și în negocierea priorităților pentru următorul buget european. Ele pot consolida argumentele pentru asistență tehnică și participare locală, dar nu deschid prin acest vot un apel de proiecte și nu creează un drept automat la grant. Eventualele modificări obligatorii și alocările concrete vor depinde de legislația, programele și procedurile de finanțare adoptate ulterior.