Michael McGrath vrea Raportul privind statul de drept din 2027 mai devreme, posibil în iunie

Comisarul european Michael McGrath vrea ca Raportul privind statul de drept din 2027 să fie publicat mai devreme, posibil chiar în iunie. Într-un schimb de opinii cu membrii Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, desfășurat la Strasbourg la 19 octombrie, el a spus că pregătirile au început mai devreme, dar că atingerea obiectivului depinde de organizarea practică a întregului proces.

McGrath, responsabil în Comisia Europeană pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, a legat devansarea de solicitările comisiei parlamentare. El a explicat că angajarea mai timpurie a discuțiilor cu statele membre reprezintă un prim pas și că este nevoie de un calendar de lucru care să permită încheierea raportului mai devreme.

În răspunsul său, comisarul a menționat posibilitatea unei publicări chiar în iunie. Spre finalul reuniunii, a revenit asupra ideii de a câștiga câteva săptămâni, astfel încât documentul să nu mai apară în ajunul vacanței instituționale. Intervențiile descriu un obiectiv de lucru, dependent de pregătiri și de cooperarea cu Parlamentul, fără să fixeze o dată de adoptare.

Calendarul influențează timpul disponibil pentru examinarea constatărilor. Raportul anual este discutat de Parlamentul European, Consiliu și parlamentele naționale și este folosit de societatea civilă pentru urmărirea reformelor. Ediția din 2026 a fost publicată la 17 iulie. O apariție înainte de vară ar lăsa instituțiilor mai mult timp pentru dezbaterea recomandărilor înaintea pauzei estivale.

Ciclul anual, lansat în 2020, este un instrument de prevenire și monitorizare a problemelor privind statul de drept. Din 2022, raportul include recomandări pentru fiecare stat membru și urmărește, de la o ediție la alta, măsurile luate pentru aplicarea lor. Comisia păstrează responsabilitatea evaluării, după consultarea autorităților naționale și a altor participanți la proces.

Analiza acoperă patru domenii. Sunt examinate sistemele judiciare, cadrul de combatere a corupției, pluralismul și libertatea presei, precum și mecanismele instituționale de control și echilibru. Pentru cetățeni și firme, aceste domenii privesc, între altele, posibilitatea de a obține o hotărâre de la o instanță independentă, controlul folosirii banilor publici și accesul la informații.

Raportul din 2026 a continuat și analiza efectelor asupra pieței unice, introdusă în ediția precedentă. Comisia urmărește legătura dintre funcționarea justiției, prevenirea corupției în achiziții, stabilitatea legislației și condițiile în care operează întreprinderile. Un cadru previzibil și căi efective de contestare a deciziilor contează pentru investiții și concurență.

Rezultatele privind aplicarea recomandărilor arată progrese inegale. Potrivit întrebărilor și răspunsurilor oficiale ale Comisiei, 47% dintre recomandările formulate în 2025 au fost urmate integral sau parțial de statele membre, iar alte 23% au înregistrat cel puțin progrese limitate. Aceste categorii nu înseamnă că 70% dintre recomandări au fost implementate integral.

Evaluarea este calitativă și ține seama de evoluțiile de după raportul precedent, în contextul fiecărei țări. Adoptarea unei măsuri și efectele ei în practică pot reprezenta etape diferite. Comisia recunoaște și că unele recomandări necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite.

Documentarea ediției din 2026 a inclus aproximativ 280 de contribuții scrise ale organizațiilor și instituțiilor interesate și peste 600 de reuniuni, în principal între ianuarie și martie, cu autorități și alți interlocutori din cele 27 de state membre și cele patru țări candidate participante. Informațiile din consultări contribuie la analiză, iar concluziile finale aparțin Comisiei.

Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia au avut capitole distincte în raportul din 2026. Recomandările pentru aceste țări sunt formulate prin pachetul anual privind extinderea, separat de recomandările adresate statelor membre în raportul privind statul de drept. Alte țări candidate pot fi incluse când sunt pregătite, potrivit Comisiei; participarea Republicii Moldova în ediția din 2027 nu rezultă automat din anunțul privind devansarea calendarului.

Pentru România, următoarea ediție va permite urmărirea evoluțiilor față de capitolul național și recomandările din 2026. Schimbarea calendarului ar modifica momentul examinării, fără să reprezinte, prin ea însăși, o schimbare a criteriilor de evaluare sau o constatare despre rezultatele reformelor românești.

Miza raportului apare și în propunerile Comisiei pentru bugetul Uniunii din perioada 2028–2034. Noile planuri naționale și regionale de parteneriat ar trebui să răspundă problemelor identificate în raport, prin investiții și reforme discutate cu statele membre, inclusiv prin repere și ținte convenite.

Comisia propune totodată folosirea raportului ca una dintre sursele de informații pentru evaluarea respectării Cartei drepturilor fundamentale și a condițiilor orizontale privind statul de drept în aplicarea acestor planuri. În explicațiile oficiale, executivul precizează că nu ar exista o legătură automată între recomandări și aprobarea planurilor sau evaluarea îndeplinirii condițiilor. Ar trebui stabilit și efectul posibil al deficiențelor asupra utilizării fondurilor.

Aceste reguli fac parte dintr-un cadru propus, supus negocierii și adoptării. Raportul anual completează instrumentele juridice prin care UE poate interveni în probleme de stat de drept, fără să le înlocuiască. O recomandare nu suspendă singură o plată, iar intenția de a publica mai devreme raportul din 2027 nu schimbă procedurile de acces la finanțare.