Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu a cerut, marți, 20 octombrie, fonduri europene suplimentare pentru regiunile afectate de atacurile din Marea Neagră. În dezbaterea de la Strasbourg, eurodeputatul român din grupul Socialiștilor și Democraților a solicitat sprijin pentru sectoarele economice lovite de consecințele războiului și protejarea comunităților locale.
Pe scurt
-
Negrescu cere fonduri suplimentare pentru regiunile afectate și sprijin pentru economiile locale.
-
El solicită finanțarea și operaționalizarea urgentă a hubului de securitate maritimă, cu un rol central pentru Constanța.
-
Conceptul oficial descrie hubul ca pe o rețea civilă coordonată de România și Bulgaria, cu sprijinul UE.
-
Votul asupra rezoluției este programat pentru 22 octombrie. Cererea de finanțare nu echivalează cu fonduri aprobate.
Potrivit relatării publicate de Calea Europeană, Negrescu a invocat atacurile asupra navelor civile, incursiunile dronelor și efectele asupra comunităților de la frontieră. El a indicat perturbări ale transporturilor și consecințe pentru turism și economiile locale, argumentând că România și Bulgaria au nevoie de o reacție comună a UE și NATO.
Eurodeputatul a cerut și finanțarea, urmată de operaționalizarea urgentă, a hubului european de securitate maritimă la Marea Neagră. Rolul central pentru Constanța face parte din solicitarea sa politică. În relatarea intervenției nu sunt precizate o sumă suplimentară, un program bugetar sau criterii de acces pentru beneficiari.
Hubul are un concept distinct în documentele europene. Raportul comun al Comisiei și Înaltului Reprezentant din 3 iulie 2026 îl prezintă drept o rețea de cooperare între instituții, cu conducere civilă, coordonată împreună de România și Bulgaria și sprijinită de UE. Concepția sa urmărește o mai bună cunoaștere a situației maritime, întărirea capacității de reacție și cooperarea regională.
Rețeaua ar reuni informații din mai multe surse, pentru evaluarea amenințărilor, protejarea infrastructurii critice și gestionarea crizelor civile. Raportul prevede conectarea cu sistemele naționale de supraveghere și cu instrumentele europene de schimb de informații maritime. Aceste atribuții descriu o infrastructură de cooperare și analiză, distinctă de o operațiune navală de escortare a navelor.
În aceeași dezbatere, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a pus accentul pe detectarea timpurie a pericolelor și schimbul de informații în timp real. În declarația publicată de Serviciul European de Acțiune Externă, ea a prezentat hubul pe care România și Bulgaria îl înființează cu sprijinul UE ca pe un instrument de îmbunătățire a supravegherii situației maritime. Kallas a susținut și consultări politice imediate în crize hibride majore, cu o coordonare mai bună cu NATO.
Dosarul Parlamentului European privind escaladarea atacurilor rusești indică un vot în plen programat pentru 22 octombrie. La 20 octombrie, procedura se afla încă în așteptarea dezbaterii sau votului. Solicitarea formulată de Negrescu nu creează, prin ea însăși, un fond nou și nu deschide o schemă de finanțare pentru firme sau comunități. Eventualul sprijin ar necesita decizii bugetare și reguli de aplicare separate.
