Primăriile din Republica Moldova au atras 112 milioane de lei moldovenești prin obligațiuni, dar revânzarea titlurilor rămâne rară

Șapte autorități locale din Republica Moldova au atras 112 milioane de lei moldovenești (MDL) prin nouă emisiuni de obligațiuni municipale între august 2021 și septembrie 2026, toate subscrise integral. Cererea la lansare nu s-a transformat însă într-o piață activă de revânzare: studiul Expert-Grup publicat la 19 octombrie arată că investitorii au puține posibilități practice de a-și recupera banii înainte de scadență.

Analiza „Impactul emisiunilor de obligațiuni municipale în Republica Moldova”, semnată de Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup, și Dumitru Pîntea, expert asociat, examinează costurile, investițiile, investitorii și efectele asupra bugetelor locale. Cele 112 milioane MDL reprezintă finanțare acumulată în cinci ani, nu o alocare nouă anunțată în octombrie.

Prin obligațiuni, o autoritate locală se împrumută direct de la investitori, cărora le datorează dobânzi și rambursarea principalului la termenele convenite. Instrumentul diversifică finanțarea, dar angajează venituri bugetare viitoare. Rambursarea primelor două emisiuni și respectarea calendarelor celorlalte nu elimină riscurile obligațiilor rămase.

Cea mai mare emisiune, de 65 de milioane MDL, a fost realizată de Chișinău în 2022 și a finanțat achiziția seturilor pentru 20 de troleibuze, asamblate local. Aceasta explică ponderea de 58% a transportului electric. Drumurile și străzile au primit 25,5 milioane MDL (22,8%), apa și canalizarea 11 milioane (9,8%), amenajarea urbană 9 milioane (8%), iar infrastructura de afaceri 1,5 milioane (1,3%). Procentele sunt rotunjite.

Valoarea de circa 150 de milioane MDL a proiectelor cofinanțate este estimarea autorilor și include alte surse, pe lângă obligațiuni. De exemplu, proiectul troleibuzelor din Chișinău a avut o valoare totală de 99,2 milioane MDL. Studiul nu atribuie emisiunii toate îmbunătățirile transportului public și precizează că rezultatele unor proiecte din 2025–2026 erau încă anticipate.

La nivel național, finanțarea atrasă prin obligațiuni echivalează, potrivit studiului, cu aproximativ 0,4% din cheltuielile pentru mijloace fixe ale tuturor bugetelor locale din 2021–august 2026. Perioada acestui indicator bugetar diferă de cea a emisiunilor, care se încheie în septembrie 2026. Pentru emitenții mici, o emisiune a reprezentat circa 18%–43% din cheltuielile anuale pentru mijloace fixe, acolo unde existau date comparabile, și circa 4%–14% din veniturile anuale.

CNPF confirmă pentru 2025 emisiunile din Sireți, de 3 milioane MDL, și Costești, de 4,5 milioane MDL. La 10 august 2026, Leova a lansat o ofertă de 9 milioane MDL pentru modernizarea a două curți din cartierul central, cu alei, spații verzi, iluminat, terenuri de joacă și infrastructură rutieră. Studiul consemnează subscrierea integrală și încheierea ofertei la 7 septembrie; anunțul inițial al primăriei prevedea termenul de 8 septembrie.

Cele nouă emisiuni însumează circa 280 de subscrieri, potrivit autorilor. Tabelul studiului combină însă informații despre investitori și cereri de subscriere, iar totalul nu reprezintă 280 de investitori distincți. Activitatea la lansare contrastează cu cea ulterioară: singura tranzacție bursieră identificată în rapoartele CNPF pentru 2021–2025 a fost vânzarea a zece obligațiuni Sângera la 13 decembrie 2021. Informația despre încă o tranzacție, înregistrată direct la Depozitarul Central Unic, aparține Expert-Grup.

Lipsa lichidității înseamnă că un cumpărător poate fi nevoit să păstreze titlurile până la rambursarea programată, dacă nu găsește un alt investitor sau nu intervine o răscumpărare permisă de condițiile emisiunii. Nu există o interdicție generală de revânzare; problema descrisă de studiu este lipsa tranzacțiilor și a cumpărătorilor.

Comparația dobânzilor fixe privește emisiuni diferite: 6,5%–6,7% la cele lansate în 2021 și 9,5%–10% pentru clasele fixe Ungheni și Leova din 2026. Autorii arată că, la lansare, cupoanele fixe au fost de regulă la nivelul sau sub rata medie a creditelor bancare noi în lei de peste un an. Ungheni și Leova fac excepție, cu 0,3–0,8 puncte procentuale peste această medie. Creșterea cupoanelor între generații de emisiuni nu dovedește singură că obligațiunile au devenit mai puțin competitive.

Dobânda flotantă face costul mai greu de anticipat. Pentru emisiunea Chișinău, calculele autorilor indică aproximativ 20,5% la primul cupon din octombrie 2022, circa 6% în octombrie 2024 și circa 11% în octombrie 2026. Sunt estimări bazate pe formula cuponului și datele Băncii Naționale a Moldovei. Variația afectează cheltuielile cu dobânzile chiar dacă principalul nu se schimbă.

Cele 14 direcții propuse includ documente și proceduri standard, termene previzibile de examinare, asistență tehnică permanentă și emisiuni grupate pentru primăriile mici. Pentru lichiditate, autorii recomandă facilitarea tranzacționării, extinderea participării investitorilor instituționali și dezvoltarea platformelor de subscriere la distanță. Pentru bugete, propun dobânzi fixe sau plafonarea celor variabile când piața permite, rezerve de rambursare, scadențe eșalonate și raportare anuală asupra utilizării banilor și rezultatelor.

Cofinanțarea granturilor este deja utilizată: potrivit datelor primăriei citate de studiu, emisiunea Ceadîr-Lunga din 2026, de 8 milioane MDL, acoperă contribuția proprie la proiecte cu granturi de circa 62 de milioane MDL. Recomandarea este extinderea acestui model, inclusiv spre fonduri de preaderare și proiecte generatoare de venituri, cu păstrarea capacității de rambursare. Ea nu reprezintă aprobarea unui mecanism european nou pentru obligațiunile moldovenești.

Studiul folosește prospecte, rapoarte ale pieței de capital, date ale Ministerului Finanțelor și BNM și documente locale. Expert-Grup declară că a asistat toate cele nouă emisiuni; cercetarea a fost realizată cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Această implicare trebuie avută în vedere la evaluarea recomandărilor. Analiza documentează finanțarea și unele rezultate, fără să demonstreze cauzal toate beneficiile economice sau să confirme finalizarea tuturor proiectelor.