Parlamentul European susține circa 99 de milioane de certificate ETS gratuite suplimentare pentru anumite industrii în 2026–2030

Anumite instalații industriale europene ar putea beneficia de aproximativ 99 de milioane de certificate ETS gratuite suplimentare pentru perioada 2026–2030, potrivit formulei susținute joi, 22 octombrie 2026, de plenul Parlamentului European. Măsura privește alocările calculate pe baza indicatorilor de referință pentru căldură și combustibili și urmărește reducerea costurilor de conformare și a riscului mutării producției în afara UE. Parlamentul a aprobat propunerea cu amendamente și a retrimis dosarul comisiei ENVI pentru negocieri cu Consiliul; nu există încă un act legislativ definitiv.

Votul asupra propunerii a fost de 474 pentru, 82 împotrivă și 28 de abțineri. Plenul a adoptat cele cinci amendamente ale Comisiei pentru mediu, climă și siguranță alimentară (ENVI), care își aprobase raportul la 19 octombrie. Raportorul, eurodeputatul polonez Adam Jarubas, din Grupul Partidului Popular European, a cerut apoi retrimiterea dosarului la comisie pentru negocieri interinstituționale, solicitare aprobată de plen. Acest pas trebuie deosebit de încheierea primei lecturi și de adoptarea definitivă a noilor reguli.

Schimbarea privește modul în care anumite instalații industriale primesc certificate de emisii cu titlu gratuit. În sistemul ETS, un certificat corespunde dreptului de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent. Întreprinderile trebuie să restituie certificate corespunzătoare emisiilor verificate, însă unele instalații primesc o parte dintre acestea gratuit pentru a limita riscul mutării producției în țări cu politici climatice mai puțin stricte. Alocarea se bazează pe indicatori care reflectă performanța instalațiilor eficiente și care sunt actualizați periodic.

Indicatorii pentru căldură și combustibili se folosesc atunci când nu există un indicator specific pentru produsul fabricat. Majorarea ar privi numai partea alocării calculată prin acești indicatori, în condițiile ETS. De la majorarea generală sunt excluse activitățile de extracție a petrolului și gazelor, fabricare a produselor petroliere rafinate și transport prin conducte prevăzute în propunere. Pentru acestea ar continua să se aplice rata maximă existentă de reducere a indicatorilor.

Necesitatea modificării a apărut după actualizarea indicatorilor pentru perioada 2026–2030, adoptată în iunie 2026. Potrivit analizei Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), noile valori ar reduce alocarea gratuită cu peste 16% în medie în 2026 față de 2021, iar valorile indicatorilor pentru căldură și combustibili ar scădea cu aproximativ 34% fiecare. Comisia a prezentat la 17 iulie o ajustare separată pentru aceste două categorii. Propunerea sa inițială menționa circa 80 de milioane de certificate disponibile; textele ulterioare ale Parlamentului și Consiliului folosesc estimarea de circa 88 de milioane.

Parlamentul susține utilizarea celor aproximativ 88 de milioane de certificate disponibile pentru alocare gratuită, la care ar adăuga circa 11 milioane. Acestea din urmă reprezintă o treime dintr-un volum estimat la aproximativ 33 de milioane de certificate care nu ar fi alocate în perioada 2026–2030 ca urmare a reducerilor aplicate instalațiilor care nu respectă condițiile ETS privind eficiența energetică și planurile de neutralitate climatică. Mecanismul nu înseamnă restituirea automată a certificatelor către instalațiile care nu au respectat condițiile.

Din același volum de circa 33 de milioane, Parlamentul propune licitarea unei alte treimi și transferarea veniturilor către Fondul pentru modernizare, inclusiv pentru investiții în modernizarea sistemelor de termoficare. Ultima treime ar fi transferată Fondului pentru inovare. Aceste două treimi au alte destinații și nu se adaugă celor aproximativ 99 de milioane de certificate gratuite destinate instalațiilor vizate.

Mandatul de negociere convenit de ambasadorii statelor membre la 16 septembrie prevede o formulă diferită: circa 88 de milioane de certificate disponibile, plus întregul volum estimat la 33 de milioane care nu ar fi alocate din aplicarea condițiilor ETS. Totalul indicativ ar fi de aproximativ 121 de milioane pentru majorarea alocărilor gratuite. Negocierile trebuie să soluționeze atât diferența de volum, cât și destinația certificatelor.

Consiliul a indicat o estimare a Comisiei Europene potrivit căreia utilizarea celor aproximativ 88 de milioane de certificate ar reprezenta economii de costuri de circa 6 miliarde de euro pentru sectoarele vizate. Această valoare nu reprezintă o finanțare bugetară acordată direct companiilor și nu poate fi atribuită automat întregului pachet de aproximativ 99 de milioane de certificate propus de Parlament. Beneficiile efective depind de prețul certificatelor, de alocările individuale și de obligațiile de conformare ale instalațiilor.

Parlamentul mai propune subindicatori sectoriali pentru combustibili atunci când Comisia identifică discrepanțe semnificative și clar documentate între indicatorul comun și performanța emisiilor unor procese industriale. Prioritate ar avea producția de produse refractare și de plăci și dale ceramice. Valorile ar fi calculate pe baza intensității medii a emisiilor celor mai eficiente 10% dintre instalațiile sectorului, folosind aceeași perioadă de referință, aceleași date și aceeași metodologie ca pentru indicatorul general pentru combustibili.

Textul votat cere stabilirea criteriilor și definițiilor pentru acești subindicatori în cel mult trei luni de la publicarea viitorului regulament, iar a valorilor corespunzătoare în șase luni. Acestea sunt termene propuse pentru un act încă negociat, nu obligații deja aplicabile.

Pentru instalațiile din România, efectul ar depinde de metoda actuală de calcul a alocării, de nivelul activității și de îndeplinirea condițiilor ETS. Cantitățile suplimentare pentru fiecare operator ar rezulta din regulile finale și din deciziile individuale de alocare; votul Parlamentului nu acordă prin el însuși certificate unor întreprinderi românești.

Ajustarea propusă privește sistemul ETS existent, aplicabil în principal instalațiilor industriale și unor activități energetice, și trebuie diferențiată de ETS2, sistemul separat destinat emisiilor provenite din combustibilii utilizați în clădiri și transportul rutier. Modificarea alocării gratuite în cadrul ETS existent nu echivalează automat cu majorarea plafonului general de emisii. Ea schimbă distribuirea costurilor de conformare în interiorul mecanismului, în condițiile care urmează să fie stabilite definitiv de colegiuitori.

Propunerea Comisiei prevede ajustarea valorilor pentru perioada 2027–2030, iar suplimentul aferent anului 2026 ar fi pus la dispoziție împreună cu alocarea pentru 2027. Mandatul Consiliului păstrează această abordare. Modificarea este concepută astfel încât să nu declanșeze factorul de corecție transsectorială, care ar reduce proporțional alocările altor instalații.

Următoarea etapă este negocierea unui text comun între Parlament și Consiliu, urmată de aprobările formale și publicarea actului final. Rezultatul va determina volumul suplimentar disponibil pentru instalațiile eligibile și resursele destinate fondurilor de modernizare și inovare. Aplicarea efectivă va necesita și actualizarea valorilor indicatorilor și a alocărilor în cadrul mecanismului ETS.