Două radomuri albe care adăpostesc antene ale stației Galileo, pe terenul vulcanic al insulei Jan Mayen.
Stația Galileo de pe insula norvegiană Jan Mayen, într-o imagine de arhivă publicată de ESA la 16 decembrie 2024. Contractele atribuite Indra prevăd dezvoltarea unor noi stații de senzori și de legătură ascendentă pentru rețeaua Galileo.

Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat miercuri, 28 octombrie 2026, două contracte cu Indra Space pentru dezvoltarea unor noi stații terestre Galileo, care vor monitoriza semnalele sateliților și le vor transmite date de navigație. Semnarea a fost marcată la Barcelona cu o zi înainte. Echipamentele vor deservi atât sateliții actuali, cât și generația viitoare, iar noile antene de recepție vor spori rezistența stațiilor de senzori la bruiaj și falsificarea semnalelor.

Pe scurt

  1. Cele două contracte acoperă stațiile de senzori, care recepționează semnale, și stațiile de legătură ascendentă, care trimit date de navigație către sateliți.

  2. Indra anunță proiecte de patru ani, coordonate din Barcelona și Madrid, cu participarea unor parteneri industriali.

  3. Antenele cu diagramă de recepție controlată vor îmbunătăți protecția stațiilor de senzori împotriva bruiajului și a semnalelor falsificate.

  4. Stațiile de legătură ascendentă vor utiliza antene cu orientare electronică a fasciculului, dezvoltate în paralel cu antenele parabolice tradiționale.

  5. Compatibilitatea cu ambele generații Galileo este prevăzută din proiectare; producția unităților suplimentare și instalarea lor vor urma calificării tehnice.

Primul contract privește proiectarea, dezvoltarea și livrarea noilor stații de senzori Galileo, cunoscute sub acronimul GSS. Acestea recepționează și monitorizează semnalele sateliților și furnizează măsurători pentru evaluarea calității semnalului și determinarea orbitelor. Centrele de control folosesc informațiile pentru a genera mesajele de navigație, transmise apoi sateliților prin stațiile de legătură ascendentă, denumite ULS, care fac obiectul celui de-al doilea contract.

Potrivit comunicatului Indra, ambele proiecte se vor desfășura pe parcursul a patru ani. Componenta GSS va fi coordonată din Barcelona, alături de GMV, care contribuie cu soluții de recepție și procesare a semnalelor de navigație, și Thales SIX, specializată în securitate. Proiectul ULS va fi condus din Madrid, cu subcontractanți din domeniile comunicațiilor prin satelit, antenelor active, radiofrecvenței, infrastructurii cloud și securității cibernetice.

Pentru recepție, ESA prevede introducerea antenelor cu diagramă de recepție controlată, numite CRPA. Acestea vor crește rezistența stațiilor de senzori la bruiaj și la transmiterea unor semnale false, practică denumită spoofing. Îmbunătățirea anunțată privește recepția la această infrastructură terestră; comunicatul nu susține că noile antene vor elimina interferențele pentru toate dispozitivele utilizatorilor Galileo.

Stațiile de senzori vor adopta și arhitecturi informatice moderne, precum și tehnologii radio configurabile prin software. ESA estimează că această abordare va simplifica întreținerea și actualizarea echipamentelor și va permite introducerea mai rapidă a unor funcții noi. Sunt beneficii urmărite prin dezvoltare, nu rezultate deja demonstrate în exploatarea noilor stații.

În cazul stațiilor ULS, proiectul include antene de tip phased array, care orientează electronic fasciculul radio către sateliți. Tehnologia va fi dezvoltată în paralel cu antenele parabolice tradiționale, pentru comunicații mai rapide și îmbunătățirea disponibilității legăturilor. Anunțul nu prevede înlocuirea imediată a tuturor antenelor existente.

Noile echipamente vor putea funcționa cu prima și a doua generație Galileo. După calificarea tehnică, vor fi produse unități suplimentare și instalate treptat în amplasamentele rețelei mondiale. Durata de patru ani indicată de Indra pentru proiecte nu reprezintă, în sine, o dată de finalizare a întregii instalări globale. Comunicatele ESA și Indra consultate nu precizează valoarea contractelor sau un calendar detaliat pentru toate amplasamentele.

Galileo este sistemul de navigație prin satelit al Uniunii Europene, finanțat și administrat de Comisia Europeană în cadrul programului spațial al UE. ESA conduce proiectarea, dezvoltarea și calificarea sistemelor spațiale și terestre, iar Agenția UE pentru Programul Spațial, EUSPA, gestionează furnizarea serviciilor și operațiunile. Contractele Indra privesc segmentul terestru care susține aceste servicii.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau