Canada dorește să participe la viitorul Fond european pentru competitivitate și să își extindă asocierea la Horizon Europe către pilonul III, dedicat inovării, a declarat ambasadorul Jonathan Wilkinson în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, pe 3 noiembrie. Ottawa urmărește astfel mai multe oportunități pentru dezvoltarea tehnologiilor și a companiilor inovatoare și propune acces reciproc pentru întreprinderile europene pe piața canadiană. Interesul exprimat nu reprezintă un acord de participare sau o finanțare deja aprobată.
Pe scurt
-
Jonathan Wilkinson a numit două obiective ale Canadei: participarea la Fondul european pentru competitivitate și asocierea la pilonul III al Horizon Europe. Declarația vine după summitul UE–Canada de la Montréal, care a stabilit direcția unei cooperări mai strânse.
-
Canada este asociată pilonului II al actualului Horizon Europe din 2024. Organizațiile eligibile pot participa la cercetare colaborativă, coordona consorții și primi finanțare directă, potrivit regulilor apelurilor. Această asociere nu acoperă pilonul III.
-
Pilonul III sprijină inovarea și transformarea rezultatelor cercetării în produse și întreprinderi. Unele oportunități sunt deja accesibile canadienilor în condiții specifice, dar acestea nu echivalează cu o asociere generală.
-
Pentru Fondul european pentru competitivitate, Comisia a propus 234,3 miliarde de euro în 2028–2034. Totalul de circa 409 miliarde include și viitorul Horizon Europe. Regulamentul fondului și bugetul final sunt încă în negociere.
-
Wilkinson leagă accesul la instrumentele europene de oportunități reciproce pentru firmele din UE. Contribuțiile financiare, componentele deschise și condițiile pentru sectoarele strategice vor depinde de regulile finale și de eventuale acorduri.
În răspunsurile oferite eurodeputaților la reuniunea AFET, Wilkinson a legat cele două obiective de nevoia unor piețe mai mari pentru companiile canadiene și europene. În viziunea sa, cooperarea ar trebui să le ajute să concureze cu firmele americane și chineze și să dezvolte capacități strategice, inclusiv în inteligență artificială. Accesul la oportunități europene ar trebui însoțit de acces pentru întreprinderile din UE la piața canadiană.
Solicitarea precizează o intenție formulată mai general la summitul din Montréal, desfășurat la 29–30 octombrie. În declarația comună, liderii au convenit să exploreze cooperarea privind finanțarea politicii industriale și participarea Canadei la viitoarele programe europene de cercetare și inovare. Documentul stabilește și principiul reciprocității, cu o abordare pe sectoare. Nu acordă însă, prin el însuși, acces la un nou program de finanțare.
Pentru cercetătorii canadieni, punctul de plecare este asocierea existentă la pilonul II al Horizon Europe, convenită la 3 iulie 2024. Potrivit guvernului canadian, acest acord permite organizațiilor eligibile să participe la proiecte colaborative, să coordoneze consorții și să primească direct finanțare europeană. Participarea rămâne supusă condițiilor apelurilor, inclusiv eventualelor restricții privind interesele strategice și securitatea Uniunii.
Pilonul II finanțează cercetarea comună în domenii precum sănătatea, clima, energia, industria digitală și agricultura. Pilonul III, numit Innovative Europe, urmărește dezvoltarea și comercializarea inovației. El reunește Consiliul European pentru Inovare, ecosistemele europene de inovare și Institutul European de Inovare și Tehnologie. Pentru firme, diferența privește etapele de după cercetare: validarea tehnologiei, pregătirea pentru piață și extinderea activității.
Canada nu este asociată pilonului III. Există totuși posibilități limitate de participare pentru organizațiile canadiene, iar canadienii cu întreprinderi eligibile stabilite în Europa pot solicita anumite forme de sprijin. De exemplu, regulile EIC Accelerator permit solicitanților din țări terțe să își stabilească o întreprindere eligibilă într-un stat membru sau într-o țară asociată relevantă, înaintea cererii complete. Aceasta nu oferă automat aceleași drepturi unei firme stabilite exclusiv în Canada.
Wilkinson a prezentat asocierea la pilonul II drept o experiență pozitivă și a exprimat interesul pentru pilonul III. El nu a anunțat condițiile financiare sau un calendar pentru un asemenea acord. Asocierea la un program presupune stabilirea componentelor acoperite, a contribuțiilor și a drepturilor de participare; eligibilitatea unui proiect se verifică apoi după regulile instrumentului și ale apelului respectiv.
Al doilea obiectiv canadian privește un program care încă nu există în forma sa definitivă. Propunerea Comisiei pentru Fondul european pentru competitivitate prevede o anvelopă indicativă de 234,3 miliarde de euro, în prețuri curente, pentru 2028–2034. Aproximativ 409 miliarde de euro reprezintă finanțarea combinată propusă pentru fond și viitorul Horizon Europe. Cifra mai mare nu este bugetul fondului singur și nici o sumă rezervată Canadei.
Noul fond ar reuni instrumente de sprijin pentru tehnologii și investiții industriale, de la cercetare și dezvoltare până la producție și extinderea companiilor. Domeniile propuse includ tranziția industrială curată, sănătatea și biotehnologiile, agricultura și bioeconomia, tehnologiile digitale, precum și reziliența, securitatea, apărarea și spațiul. Horizon Europe ar rămâne un program distinct, strâns legat de fond.
Propunerea permite asocierea integrală sau parțială a unor țări terțe, prin acorduri care să echilibreze contribuțiile și beneficiile și să protejeze interesele financiare și de securitate ale UE. Această posibilitate nu garantează acceptarea unei solicitări canadiene. Condițiile pot diferi între componente, în special pentru apărare și tehnologii sensibile, iar participarea nu ar conferi unei țări terțe putere de decizie asupra programului.
Consiliul UE a adoptat o poziție parțială de negociere în iunie. Aceasta clarifică legăturile cu alte programe, sprijinul pentru IMM-uri și rolul statelor membre în guvernanța fondului. Aspectele financiare și cele care țin de ansamblul viitorului buget nu sunt însă soluționate. Participarea Canadei va depinde atât de regulile finale, cât și de eventualele negocieri cu Ottawa.
Reciprocitatea propusă de ambasador are o miză comercială: firmele din ambele economii ar trebui să poată găsi parteneri, investiții și piețe suficient de mari pentru a dezvolta tehnologii competitive. Declarația summitului nu identifică însă o listă de programe canadiene de subvenții sau achiziții la care întreprinderile europene ar primi automat acces. Conținutul concret trebuie stabilit în cadrul juridic al fiecărei părți.
Discuția face parte din apropierea politică lansată prin Alianța UE–Canada pentru viitor. Liderii au convenit să definească până la summitul din 2027 o asociere mai strânsă, fără aderare deplină la Uniune. În Parlament, Wilkinson a descris mecanisme de consultare regulată și coordonare și a indicat luna iunie 2027 ca obiectiv politic pentru avansarea negocierilor. Această ambiție nu înlocuiește acordurile necesare participării la programe.
Cooperarea tehnologică are deja și alte forme, între care participarea Canadei la EuroHPC, infrastructura europeană de supercalcul. Fiecare instrument are însă propriile reguli de acces și finanțare. Pentru companii și cercetători, rezultatul negocierilor va conta prin oportunitățile efectiv deschise: ce proiecte pot depune, unde trebuie să fie stabilite entitățile participante și ce costuri pot primi finanțare.
