NATO raportează o scădere puternică a incidentelor care afectează infrastructura submarină critică din Marea Baltică, însă efectul propriu al activității Baltic Sentry este greu de măsurat. Christian Buck, asistentul secretarului general al NATO pentru operațiuni, a declarat la 3 noiembrie, în Parlamentul European, că ultimul eveniment observat de Alianță în această categorie a avut loc în ianuarie 2026 și a avut amploare și impact limitate. El consideră că prezența aliată a crescut costul acțiunilor ostile, dar admite că este dificil de stabilit cât din reducere se datorează măsurilor NATO și cât diminuării sau deplasării amenințării.
Pe scurt
-
NATO raportează o reducere drastică a incidentelor la infrastructura submarină critică din Marea Baltică. Christian Buck a indicat ultimul eveniment observat în ianuarie 2026, cu amploare și impact limitate, fără un procent sau o serie statistică completă.
-
Buck consideră că Baltic Sentry crește costul acțiunilor ostile, dar spune că efectul propriu al activității este greu de izolat de diminuarea sau deplasarea amenințării. Activitatea de vigilență a fost lansată în ianuarie 2025.
-
Mijloacele maritime și aeriene desfășurate în prezent sunt europene, potrivit oficialului. Structura de comandă a NATO și capacități strategice ale Alianței continuă să includă contribuția SUA.
-
MAINSAIL combină date maritime, satelitare și comerciale pentru a semnala activități suspecte. Alerta nu dovedește sabotajul; atribuirea responsabilității și intervențiile juridice revin autorităților competente.
-
Bulgaria, România și Turcia nu solicitaseră o activitate maritimă echivalentă în Marea Neagră, unde contextul este cel al războiului. Aceasta nu înseamnă absența exercițiilor, supravegherii și descurajării aliate în regiunea mai largă.
-
Finanțările Comisiei pentru cabluri sunt distincte de Baltic Sentry: 5,8 milioane de euro pentru două centre regionale și un apel separat de 40 de milioane pentru reparații, anunțate în iunie 2026.
Buck a prezentat acest bilanț într-o reuniune comună a Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE) și a Delegației pentru relațiile cu Adunarea Parlamentară a NATO (DNAT). Discuția a vizat protecția cablurilor și conductelor submarine, contribuția aliaților europeni și posibilitatea unui răspuns similar în Marea Neagră.
Oficialul a descris o reducere drastică a incidentelor, fără să ofere un procent sau o serie statistică completă. Afirmația privește evenimentele urmărite de NATO în domeniul infrastructurii submarine critice; nu înseamnă că toate avariile cablurilor sau toate incidentele maritime din regiune au încetat.
Întrebat dacă evoluția dovedește succesul Baltic Sentry, Buck a invocat o corelație clară între măsurile luate și scăderea observată. A admis însă că descurajarea este greu de demonstrat direct: o amenințare poate să se reducă sau să se mute în alte regiuni și domenii. În evaluarea sa, costurile mai mari ale unei acțiuni în Marea Baltică pot influența această deplasare, fără ca riscul să dispară.
Baltic Sentry a fost lansată la 14 ianuarie 2025, după incidente repetate asupra infrastructurii submarine din regiune. NATO a mobilizat fregate, avioane de patrulare maritimă și sisteme navale fără echipaj, în cooperare cu mijloacele de supraveghere și autoritățile naționale.
Buck a încadrat-o între activitățile de vigilență consolidată desfășurate în timp de pace, în baza atribuțiilor permanente ale comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Acestea permit concentrarea flexibilă a unor mijloace existente pentru o amenințare precisă, cu o intensitate și o durată adaptate situației. Ele se deosebesc de operațiunile și misiunile NATO și nu echivalează cu activarea planurilor de apărare colectivă.
Conducerea activității revine Comandamentului Aliat al Forțelor Întrunite de la Brunssum, cu un rol central pentru Comandamentul Maritim Aliat (MARCOM) și coordonare tactică în regiunea baltică. Cooperarea include gărzile de coastă, alte autorități civile și operatorii infrastructurii, astfel încât informațiile militare și civile să poată fi folosite împreună.
Supravegherea este sprijinită de MAINSAIL, un instrument care reunește date maritime, satelitare și comerciale într-o imagine operațională comună. Acesta poate semnala deplasări neobișnuite sau staționări repetate lângă infrastructura sensibilă, pentru analiza operatorilor. O alertă nu dovedește singură sabotajul.
Potrivit Comandamentului Aliat pentru Transformare, MARCOM a început să utilizeze MAINSAIL în decembrie 2024. Instrumentul este dezvoltat în continuare, inclusiv prin integrarea informațiilor relevante din SINBAD, un proiect-pilot de monitorizare prin imagini satelitare comerciale.
Buck a explicat că această capacitate ajută NATO să urmărească și navele asociate flotei-fantomă rusești și să furnizeze informații aliaților. Supravegherea nu acordă însă Alianței un drept general de a bloca navigația în timp de pace. Oprirea, inspectarea sau sechestrarea navelor depind de competențele autorităților și de normele aplicabile fiecărui caz.
Atribuirea responsabilității rămâne o sarcină națională. NATO poate corela informații și sprijini identificarea unui tipar de acțiuni ostile, în timp ce anchetele, probele și măsurile juridice aparțin autorităților competente. O avarie sau prezența unei nave lângă un cablu nu demonstrează automat intenția de sabotaj ori implicarea unui stat.
Buck a descris Rusia drept principala amenințare, dar această evaluare nu atribuie automat Moscovei fiecare incident submarin. Întrebat cine suportă prejudiciile, el a indicat rolul legislațiilor și instanțelor naționale. Sancțiunile europene pot crește costurile acțiunilor ostile, însă nu sunt, prin ele însele, un mecanism de rambursare a tuturor daunelor.
Oficialul a confirmat că Statele Unite nu furnizau, la momentul audierii, mijloace maritime sau aeriene desfășurate în Baltic Sentry. Navele și avioanele de patrulare folosite în această activitate erau europene. El a prezentat situația drept un exemplu al capacității aliaților europeni de a susține o asemenea prezență regională cu resursele existente.
Aceasta nu înseamnă independență față de SUA. Buck a subliniat rolul american în structura de comandă a NATO și dependențele mai largi ale Alianței în domeniul spațial, al informațiilor și al sistemelor digitale de comandă și control. Dezvoltarea capacităților europene trebuie să reducă dezechilibrele dintre aliați, în cadrul unei structuri care rămâne transatlantică.
Sistemele navale fără echipaj reprezintă o altă componentă a activității. Folosirea lor permite testarea unor mijloace noi de supraveghere și a cooperării cu navele convenționale, iar experiența poate fi valorificată în pregătirea și exercițiile Alianței.
Eurodeputații au cerut explicații și despre Marea Neagră, invocând atacurile asupra navelor civile și riscurile pentru navigație. Buck a răspuns că războiul Rusiei împotriva Ucrainei creează acolo un teatru de ostilități diferit de mediul pentru care a fost concepută activitatea de vigilență din Marea Baltică.
Bulgaria, România și Turcia nu solicitaseră, la momentul reuniunii, o asemenea desfășurare maritimă NATO, a precizat el. Absența unei activități echivalente Baltic Sentry nu înseamnă absența tuturor măsurilor aliate: Buck a menționat exercițiile, supravegherea și descurajarea în regiunea mai largă, distingându-le de prezența maritimă discutată.
În același schimb de opinii, el a susținut folosirea cu discernământ a consultărilor politice prevăzute de articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. Mecanismul permite unui aliat care își consideră securitatea amenințată să ceară consultări; nu este o decizie automată de intervenție militară. Buck a avertizat că invocarea prea frecventă i-ar putea diminua greutatea politică.
Protecția infrastructurii submarine implică și instrumentele civile ale Uniunii Europene. Buck a salutat complementaritatea dintre supravegherea și descurajarea militară asigurate de NATO și măsurile europene pentru reziliența rețelelor și cooperarea cu operatorii.
La 23 iunie 2026, Comisia Europeană a anunțat 5,8 milioane de euro pentru primele două centre regionale de securitate a cablurilor, în Marea Baltică și Marea Mediterană. Separat, a lansat un apel de 40 de milioane de euro pentru capacități de reparare a cablurilor submarine de comunicații. Aceste finanțări europene sunt distincte de Baltic Sentry.
