Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, le-a cerut eurodeputaților să facă demersuri în capitalele naționale pentru ca votul prin procură în perioada maternității să poată fi folosit în actuala legislatură. La evenimentul despre leadershipul feminin din 3 noiembrie, ea a estimat că aproximativ 11 state membre aprobaseră reforma la nivel național. Evidența notificărilor primite de Consiliul UE arată nouă state, între care România. Cele două cifre descriu etape diferite ale unei proceduri care trebuie încheiată în întreaga Uniune înainte ca mecanismul să devină aplicabil.
Pe scurt
-
Reforma ar permite unei eurodeputate să desemneze un coleg care să îi exprime votul în plen cel mult trei luni înaintea datei estimate a nașterii și șase luni după naștere. Mandatul parlamentar rămâne al eurodeputatei.
-
Metsola a vorbit despre aproximativ 11 aprobări naționale. Registrul Consiliului consemnează nouă notificări oficiale; aprobarea internă și comunicarea finalizării ei către Consiliu nu reprezintă aceeași etapă.
-
România a notificat Consiliul la 14 octombrie. Estonia și Italia au urmat la 22 octombrie, iar Irlanda la 23 octombrie. Aprobarea unei țări nu activează separat mecanismul pentru eurodeputatele sale.
-
Decizia europeană intră în vigoare în ziua următoare primirii ultimei dintre cele 27 de notificări. Nu a fost stabilită o dată sigură de la care votul prin procură va putea fi utilizat.
-
Parlamentul mai pregătește condițiile generale și regulile practice. JURI a aprobat raportul privind Statutul eurodeputaților, dar votul plenului este încă așteptat; dosarul privind Regulamentul intern se află în examinarea AFCO.
Reforma urmărește să înlăture o dificultate concretă a exercitării mandatului. O eurodeputată care nu poate ajunge în sala de plen înainte sau după naștere își păstrează mandatul, dar absența fizică o împiedică să participe personal la vot. Posibilitatea ca un coleg să voteze în numele ei ar menține reprezentarea alegătorilor în această perioadă, fără înlocuirea persoanei alese.
Metsola a prezentat schimbarea ca pe o prioritate pentru care a trebuit obținut sprijin atât în Parlament, cât și în guvernele naționale. În discuția organizată în cadrul Săptămânii europene a egalității de gen, a invocat și propria experiență de mamă și eurodeputată. Apelul său a fost ca participanții să discute cu liderii din țările lor pentru accelerarea procedurilor restante. Speranța exprimată privește actuala legislatură, fără un termen juridic garantat.
Cele aproximativ 11 aprobări reprezintă estimarea președintei Parlamentului, care nu a enumerat toate țările incluse în acest bilanț. Registrul Consiliului urmărește o etapă precisă, primirea notificărilor după încheierea procedurilor constituționale naționale. O aprobare realizată în plan intern nu apare automat în această evidență înaintea notificării.
La verificarea din 4 noiembrie, registrul consemna notificări de la Bulgaria, Danemarca, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, România și Suedia. Cele mai recente erau ale Estoniei și Italiei, din 22 octombrie, și ale Irlandei, din 23 octombrie. Acestea completează tabloul relatat anterior de 2eu.brussels despre aprobarea României și stadiul reformei.
Notificarea României este înregistrată la 14 octombrie. Ea confirmă finalizarea procedurii naționale, însă nu acordă imediat eurodeputatelor române un drept care să poată fi folosit separat. Mecanismul trebuie să funcționeze în cadrul european comun, după îndeplinirea condițiilor de intrare în vigoare și de aplicare.
Consiliul a adoptat modificarea Actului electoral european la 26 mai 2026, iar decizia a fost publicată în Jurnalul Oficial la 10 iunie. Textul permite delegarea votului pentru cel mult trei luni înaintea datei estimate a nașterii și șase luni după naștere. Este o excepție limitată pentru voturile din plen, nu un transfer al mandatului și nici un drept general de vot la distanță pentru orice absență.
Aplicarea nu începe odată cu aprobarea unei majorități a statelor. Fiecare dintre cele 27 de țări trebuie să aprobe decizia potrivit propriilor cerințe constituționale și să comunice Consiliului finalizarea procedurilor. Actul intră în vigoare în prima zi după primirea ultimei notificări.
În paralel, Parlamentul trebuie să adapteze Statutul eurodeputaților și Regulamentul intern. Primul stabilește condițiile generale ale delegării, iar al doilea detaliile de aplicare. Aceste dosare au proceduri proprii și nu înlocuiesc aprobările naționale ale modificării Actului electoral.
Comisia pentru afaceri juridice, JURI, a aprobat la 8 octombrie, cu 24 de voturi pentru și niciun vot împotrivă sau abținere, raportul coordonat de Lara Wolters. Propunerea prevede o delegare voluntară și revocabilă, interdicția ca un eurodeputat să dețină simultan mai mult de o delegare și înregistrarea identității celor implicați. Voturile prin procură ar trebui să poată fi urmărite și corectate în condițiile stabilite pentru voturile parlamentare, fără ca o corecție ulterioară să schimbe rezultatul votului.
Raportul JURI a fost depus pentru plen la 12 octombrie și încă așteaptă votul Parlamentului. Modificarea Statutului presupune și acordul Consiliului, precum și avizul Comisiei Europene, potrivit procedurii prevăzute de tratat. Aprobarea raportului într-o comisie parlamentară nu încheie această procedură.
Comisia pentru afaceri constituționale, AFCO, examinează separat regulile practice, într-un dosar coordonat de Juan Fernando López Aguilar. Proiectul tratează desemnarea colegului care votează, înregistrarea și revocarea delegării, evidența voturilor și măsurile tehnice necesare. La 4 noiembrie, Observatorul legislativ indica în continuare că dosarul aștepta decizia comisiei. Detaliile rămân propuneri, până la finalizarea procedurii parlamentare.
Derogarea rămâne limitată la sarcină și perioada de după naștere. Nu creează automat același drept pentru concediul paternal, alte responsabilități de îngrijire sau toate absențele medicale. Perioadele de trei și șase luni sunt limite pentru folosirea mecanismului, nu o obligație ca eurodeputata să întrerupă activitatea pentru nouă luni.
Pentru ca schimbarea să ajungă de la actele adoptate la voturile efectiv exprimate sunt necesare atât încheierea aprobărilor naționale, cât și finalizarea normelor parlamentare și a aplicării lor tehnice. Apelul lui Metsola încearcă să accelereze prima dintre aceste etape. Până la îndeplinirea tuturor condițiilor, eurodeputatele nu pot folosi încă noua derogare pentru a vota în plen printr-un coleg.
Documente și surse de referință
-
Intervenția Robertei Metsola despre votul prin procură
Sursă de referință
European Parliament / European Commission Audiovisual Service
3 noiembrie 2026
EN
HTML
Înregistrarea și transcrierea automată publicată instituțional a discuției din 3 noiembrie. Estimarea de aproximativ 11 aprobări îi este atribuită președintei Parlamentului.
Consultă sursa →
