Portretul lui Tomáš Zdechovský, în costum închis și cravată, pe un fundal neutru întunecat.
Tomáš Zdechovský (PPE, Cehia), la Parlamentul European din Strasbourg, în octombrie 2026. Împreună cu Dick Erixon, este coraportorul raportului prin care comisia CONT cere un canal unic pentru sesizările de fraudă și o cooperare mai clară între EPPO și OLAF.

Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European cere un canal digital unic și securizat pentru sesizarea suspiciunilor de fraudă cu fonduri UE, astfel încât informațiile să ajungă mai repede la instituțiile competente. Raportul adoptat la 3 noiembrie, cu 25 de voturi pentru, niciunul împotrivă și patru abțineri, propune și reguli mai clare de cooperare între Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), protecția avertizorilor de la prima sesizare și urmărirea centralizată a recuperării banilor. Votul din comisie nu instituie aceste mecanisme: documentul trebuie examinat în plen, iar schimbările legislative ar necesita decizii separate.

Pe scurt

  1. Comisia pentru control bugetar (CONT) a adoptat raportul cu 25 de voturi pentru, zero împotrivă și patru abțineri. Coraportorii sunt Tomáš Zdechovský (PPE, Cehia) și Dick Erixon (ECR, Suedia). Este un raport din proprie inițiativă, fără efect legislativ direct.

  2. Canalul digital unic ar primi, înregistra și direcționa sesizările către autoritățile competente. În cazurile potrivite, EPPO și OLAF ar primi simultan informațiile și le-ar evalua independent. Mecanismul nu ar înlocui obligațiile existente de raportare directă către EPPO.

  3. Eurodeputații cer suspendarea graduală, limitată în timp și reevaluată de EPPO a unor măsuri de investigare OLAF când acestea pot afecta ancheta penală. Măsurile legale de protejare a bugetului, precum suspendarea plăților sau recuperarea sumelor necuvenite, ar trebui să rămână posibile fără prejudicierea procedurilor penale.

  4. Protecția avertizorilor împotriva represaliilor ar trebui asigurată de la prima sesizare, indiferent dacă urmează o investigație, o redirecționare sau clasarea sesizării, cu respectarea cadrului juridic aplicabil și a confidențialității.

  5. Un centru de monitorizare în cadrul OLAF ar urmări sumele identificate, recuperate și scoase din evidență, durata procedurilor și motivele succesului sau eșecului recuperării. Nu ar prelua atribuțiile autorităților care decid și execută recuperările.

  6. Parlamentarii cer ca recomandările să fie luate în calcul în reforma antifraudă pregătită de Comisie. Dosarul indică orientativ 23 noiembrie pentru examinarea în plen; data nu reprezintă un vot deja desfășurat sau o adoptare confirmată.

Raportul, pregătit de Tomáš Zdechovský (PPE, Cehia) și Dick Erixon (ECR, Suedia), urmărește să reducă blocajele dintre instituțiile care protejează bugetul european. EPPO investighează și urmărește penal infracțiunile din competența sa care afectează interesele financiare ale UE. OLAF desfășoară investigații administrative și poate recomanda recuperarea unor sume, prevenirea pierderilor sau alte măsuri administrative. Recomandările sale sunt puse în aplicare de instituțiile și autoritățile competente.

Eurodeputații vor ca o persoană care semnalează o posibilă fraudă să nu fie nevoită să stabilească singură toate competențele instituționale. Canalul comun ar permite primirea, înregistrarea și transmiterea rapidă a informațiilor către organismele responsabile. În funcție de caz, acestea ar putea ajunge în paralel la EPPO și OLAF, pentru evaluări independente, în limitele mandatelor fiecărei instituții.

Funcția comună de primire a sesizărilor ar trebui să rămână neutră: nu ar decide competența instituțiilor, nu ar desfășura anchete și nu ar emite recomandări. Nici obligațiile existente de raportare directă către Parchetul European nu ar fi înlocuite. Comisia Europeană ar urma să evalueze organizarea mecanismului, inclusiv personalul, găzduirea și regulile de acces la date.

Cooperarea în investigații este a doua miză a raportului. Membrii CONT cer ca suspendarea măsurilor formale de investigare ale OLAF, atunci când trebuie protejată o anchetă EPPO, să fie graduală, proporțională și limitată în timp. Necesitatea ei ar trebui reevaluată periodic de EPPO, în raport cu împrejurările fiecărui dosar și cu riscurile pentru probe și drepturile persoanelor implicate.

OLAF ar trebui să poată solicita reluarea unor măsuri complementare atunci când acestea nu mai pun în pericol investigația penală, în urma unei evaluări motivate. Scopul ar rămâne protejarea bugetului prin rapoarte și recomandări administrative, fără concluzii privind răspunderea penală a persoanelor vizate de ancheta EPPO.

Raportul distinge între protejarea banilor și aplicarea unor sancțiuni punitive. Semnalarea timpurie a riscurilor, suspendarea preventivă a plăților și recuperarea plăților necuvenite ar trebui să rămână posibile acolo unde legea permite și fără afectarea procedurilor penale. Aceste măsuri nu trebuie confundate cu dublarea pedepsirii acelorași persoane pentru aceleași fapte. Parlamentarii cer și un protocol operațional comun EPPO–OLAF, ca măsură intermediară, care să clarifice notificările, termenele și schimbul de informații.

Pentru avertizori, CONT solicită protecție împotriva represaliilor de la prima transmitere a informațiilor. Aceasta nu ar trebui să depindă de deschiderea ulterioară a unei investigații, de trimiterea sesizării către altă autoritate sau de clasarea ei. Sunt cerute canale securizate, păstrarea confidențialității și aplicarea corectă a regulilor europene de protecție a avertizorilor. Recomandarea nu schimbă prin ea însăși condițiile legale pentru acordarea protecției.

Urmărirea banilor recuperați ar trebui să arate mai clar ce se întâmplă după încheierea investigațiilor. Raportul cere un centru de monitorizare și raportare în cadrul OLAF, care să reunească informațiile despre măsurile luate în urma recomandărilor financiare ale oficiului și a hotărârilor instanțelor naționale în cauzele EPPO.

Rapoartele periodice ar urma să prezinte separat sumele identificate, recuperate și scoase din evidență, timpul necesar recuperării și motivele pentru care aceasta reușește sau eșuează. Eurodeputații cer date defalcate pe state și programe. Un prejudiciu estimat sau o sumă recomandată pentru recuperare nu reprezintă automat bani deja reveniți în buget.

Centrul propus ar avea un rol de monitorizare, fără să preia atribuțiile autorităților responsabile de recuperare. EPPO instrumentează cauze în fața instanțelor naționale, dar nu pronunță hotărâri și nu execută el însuși deciziile definitive. Raportul subliniază rolul autorităților naționale în executare și recuperare, inclusiv în dosarele de TVA și vamă.

Un compromis aprobat separat cere Comisiei să analizeze oportunitatea schimbării denumirii OLAF, pentru a reflecta mandatul actualizat și rolurile sale în prevenire, monitorizarea recuperărilor și coordonarea cu EPPO. Este o recomandare pentru revizuirea viitoare, nu o redenumire decisă prin votul din CONT.

Zdechovský pune accentul pe detectarea timpurie, schimbul rapid de informații și coordonarea care respectă independența anchetatorilor și procurorilor. Erixon insistă asupra recuperării banilor și a evaluării rezultatelor, inclusiv prin estimarea diferenței dintre frauda existentă și cea detectată și prin indicatori comuni. Cererea sa de eliminare a restricțiilor asupra OLAF trebuie citită alături de mecanismul gradual și de garanțiile prevăzute în compromisurile adoptate.

Evaluarea Comisiei privind Regulamentul OLAF, datată 18 septembrie 2026, confirmă că mandatele EPPO și OLAF sunt distincte și complementare și că actualul cadru a permis cooperare eficientă. Executivul identifică însă limite ale schimbului de informații și ale posibilității de a utiliza rapid măsuri administrative în timp ce o anchetă penală continuă. Documentul distinge și între sumele recomandate pentru recuperare, creanțele efectiv stabilite și banii recuperați.

Reforma se înscrie în revizuirea mai amplă a sistemului european antifraudă, lansată de Comisie în 2025, în perspectiva bugetului UE pentru 2028–2034. Comunicarea executivului este așteptată înainte de sfârșitul anului 2026 și ar putea fi însoțită sau urmată de propuneri legislative. Raportul parlamentar cere coordonarea mai eficientă a instituțiilor existente; nu solicită înființarea unei noi autorități antifraudă.

Următorul pas pentru raport este examinarea în plen. Dosarul procedural indică orientativ 23 noiembrie 2026, fără să confirme o adoptare la acea dată. Până la un vot al plenului, recomandările exprimă poziția comisiei CONT. Chiar și după adoptarea unui raport din proprie inițiativă, modificarea regulilor EPPO și OLAF ar necesita acte juridice distincte; noul canal de sesizare și centrul de monitorizare nu sunt încă instituite.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau