Reforma Europol ar putea permite păstrarea pentru perioade prea lungi și insuficient delimitate a datelor unui număr mare de persoane fără legături stabilite cu activități infracționale, avertizează Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD). Wojciech Wiewiórowski, șeful autorității, a prezentat aceste preocupări marți, 10 noiembrie, la reuniunea de control parlamentar asupra agenției, la Bruxelles. Dezbaterea a adus în discuție și viitorul forumului consultativ pentru drepturi fundamentale, al cărui temei juridic expres nu mai apare în propunerea Comisiei.
Pe scurt
-
AEPD cere limitarea scopurilor și stabilirea unor termene maxime specifice pentru prelucrarea datelor persoanelor care nu pot fi încadrate în categoriile prevăzute de legislația Europol. Propunerea permite o verificare preliminară de cel mult șase luni, dar avertismentul privește și utilizarea ulterioară a acestor informații.
-
Căutările biometrice pentru identificare ar trebui justificate individual prin necesitate strictă și proporționalitate, solicită autoritatea. AEPD cere și restrângerea posibilității de a folosi direct informații personale primite de la entități private.
-
Sistemele comune de analiză și schimb de date trebuie să precizeze cine răspunde pentru fiecare prelucrare și cine o supraveghează. Extinderea mandatului necesită și resurse suplimentare pentru autoritățile de control.
-
Comisia nu mai prevede expres forumul consultativ pentru drepturi fundamentale, invocând simplificarea și neutilizarea sa. Saskia Bricmont a arătat însă că metodele de lucru tocmai fuseseră adoptate, astfel încât nu existase încă ocazia de a-i solicita opinii. Cei zece membri ai forumului fuseseră numiți în noiembrie 2025.
-
Propunerea include și un comitet executiv care să sprijine Consiliul de administrație. Olivier Onidi a declarat că instituția poate renunța la această structură dacă statele membre nu o doresc; prevederea rămâne deocamdată în proiect.
-
Reforma propusă în iunie nu este adoptată. Wiewiórowski a explicat în Parlament recomandări cuprinse în avizul AEPD din august, iar regulamentul actual continuă să se aplice.
Discuția a avut loc în Grupul de control parlamentar comun asupra Europol, cunoscut prin acronimul JPSG, care reunește eurodeputați și parlamentari naționali. Aceștia examinează activitatea agenției, inclusiv efectele asupra drepturilor fundamentale. Reuniunea din 9–10 noiembrie a pus față în față extinderea capacităților de analiză ale Europol și garanțiile necesare pentru informațiile personale pe care le-ar putea utiliza.
Comisia a propus în iunie înlocuirea regulamentului Europol cu un cadru care să întărească schimbul de informații, sprijinul pentru investigații transfrontaliere și accesul polițiilor la tehnologii comune. Sunt prevăzute infrastructuri de date, servicii de analiză și instrumente digitale avansate. Comisia susține că acestea sunt necesare împotriva rețelelor criminale care operează în mai multe țări și folosesc tehnologii tot mai complexe. AEPD sprijină obiectivul consolidării agenției, dar consideră insuficiente unele dintre garanțiile propuse.
Preocuparea principală privește informațiile care nu pot fi încadrate în categoriile de persoane prevăzute pentru prelucrarea datelor de către Europol. Aceste categorii includ suspecți și persoane condamnate, dar și martori, victime, contacte, asociați ori informatori, cu condiții diferite de utilizare a informațiilor. Un set de comunicații sau documente obținut într-o anchetă poate cuprinde însă date despre numeroși oameni înainte ca legătura fiecăruia cu investigația să fie stabilită.
Regulile actuale permit, cu garanții, verificarea preliminară a unor asemenea seturi de date și anumite prelucrări pentru investigații penale specifice aflate în desfășurare. Noua propunere ar permite utilizarea datelor din afara categoriilor prevăzute dacă Europol le consideră relevante și necesare pentru scopuri mai largi, între care analiza strategică, analiza operațională și facilitarea schimburilor de informații. AEPD avertizează că astfel excepția ar putea deveni o posibilitate mult mai extinsă de prelucrare.
Proiectul conține totuși limite: verificarea preliminară a relevanței și necesității nu poate depăși șase luni, iar datele din afara categoriilor trebuie șterse imediat ce scopul prelucrării este îndeplinit. Pentru păstrarea ulterioară, regimul general prevede reexaminarea necesității la cel mult trei ani, cu posibilitatea prelungirii justificate și consemnate. Informarea AEPD după cinci ani pentru unele categorii de date protejate în mod special nu reprezintă o obligație generală de ștergere la acel termen.
Critica autorității privește lipsa unor termene maxime clare, specifice datelor necategorizate, și delimitarea insuficientă a motivelor pentru care acestea ar putea fi folosite după verificarea inițială. AEPD cere ca prelucrarea să fie legată, în principiu, de investigații penale specifice aflate în desfășurare. Criteriile de relevanță și necesitate ar trebui înscrise în regulament sau într-o decizie a Consiliului de administrație, adoptată după consultarea autorității de supraveghere.
Recomandările apar în avizul AEPD din 11 august, transmis Consiliului în septembrie. Intervenția din noiembrie le-a adus în dezbaterea parlamentarilor care controlează activitatea agenției. Miza este evitarea păstrării îndelungate a informațiilor despre persoane fără legături stabilite cu infracțiuni, fără a împiedica prelucrarea justificată a datelor martorilor sau victimelor.
O a doua problemă privește căutările biometrice pentru identificarea persoanelor în mediul de analiză Europol. Deși proiectul cuprinde o cerință generală de necesitate strictă și proporționalitate pentru datele sensibile, AEPD consideră că formularea referitoare la aceste căutări ar putea face ca necesitatea lor să fie prezumată dinainte. Autoritatea cere ca fiecare interogare biometrică pentru identificare să fie justificată separat, în funcție de circumstanțele cazului, și ca explicațiile din preambul să fie corectate în același sens.
AEPD solicită și restrângerea utilizării informațiilor primite direct de la entități private. Propunerea ar permite prelucrarea lor în scop operațional dacă este necesară pentru atribuțiile agenției. În evaluarea autorității, această formulare poate acoperi inclusiv date colectate în scopuri comerciale despre persoane fără legătură cu o infracțiune, fără ca transmiterea să fi fost cerută sau autorizată de o autoritate națională.
Autoritatea recomandă păstrarea logicii actuale: prelucrarea inițială a datelor primite direct de la firme servește în principal identificării statului membru competent, iar utilizările suplimentare trebuie să se încadreze în excepții strict delimitate. Cooperarea cu sectorul privat, importantă inclusiv pentru investigarea criminalității digitale, ar rămâne astfel supusă unor scopuri precise și unui control efectiv.
Noile instrumente comune ridică și problema răspunderii. Mediul de analiză Europol, spațiul comun de date al polițiilor și serviciile de comparare a informațiilor pot implica autorități din mai multe țări. O verificare de tip hit/no-hit, de exemplu, indică existența unei corespondențe fără să ofere automat toate datele care au produs-o. AEPD cere stabilirea categoriilor de informații accesibile, a condițiilor de căutare și a responsabilităților fiecărui participant.
Clarificarea trebuie să acopere și prelucrările efectuate de personalul Europol în mediile naționale de investigație, inclusiv prin viitoarele birouri de sprijin. Autoritatea europeană și supraveghetorii naționali trebuie să poată controla efectiv aceste operațiuni. AEPD cere resurse umane și financiare corespunzătoare volumului mai mare de date și complexității tehnice a noului mandat.
Separat de supravegherea datelor, parlamentarii au discutat instrumentele de expertiză independentă aflate la dispoziția lor. Saskia Bricmont, din grupul Verzilor/ALE, și parlamentarul german Stephan Mayer au întrebat de ce propunerea nu mai include dispoziția expresă privind forumul consultativ pentru drepturi fundamentale.
Regulamentul actual obligă JPSG să constituie acest forum pentru a oferi, la cerere, consiliere independentă în materie de drepturi fundamentale. Atât grupul parlamentar, cât și directorul executiv al Europol îi pot solicita opinii. Forumul sprijină controlul asupra agenției; nu conduce anchete și nu înlocuiește autoritatea pentru protecția datelor.
Cei zece membri au fost numiți la reuniunea JPSG din 3–4 noiembrie 2025. În schimbul de opinii din această săptămână, Bricmont a precizat că metodele de lucru tocmai fuseseră adoptate și că parlamentarii nu avuseseră încă ocazia de a trimite solicitări. Ea a contestat astfel justificarea renunțării la un mecanism care abia putea începe să fie folosit.
Olivier Onidi, director general adjunct în Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei, a răspuns că lipsa prevederii nu era o omisiune. El a invocat faptul că forumul nu se reunise și nu fusese utilizat, precum și obiectivul simplificării și evitării suprapunerilor. A descris alegerea drept una politică, deschisă discuțiilor ulterioare.
Diferența dintre texte este concretă: propunerea păstrează controlul parlamentar comun și aparițiile AEPD în fața JPSG, dar nu reproduce obligația privind forumul. Preambulul menționează în continuare accesul la expertiză independentă privind drepturile fundamentale. Forumul nu a fost însă desființat prin această propunere, iar temeiul său actual continuă să se aplice până la o eventuală schimbare a legislației.
Discuția despre control a vizat și un nou comitet executiv, propus pentru a pregăti deciziile Consiliului de administrație și a-l sprijini în supravegherea administrativă și bugetară. Mai multe delegații au ridicat probleme privind reprezentarea statelor și influența Comisiei. Onidi a susținut că structura ar facilita activitatea Consiliului, dar a spus că se poate renunța la ea dacă statele membre nu o doresc. Comitetul figurează în continuare în proiect.
Propunerea urmează procedura legislativă ordinară și are nevoie de acordul Parlamentului European și al Consiliului. În Parlament, dosarul se află la Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, cu Tomas Tobé, din grupul PPE, ca raportor. Negocierile vor stabili limitele noilor prelucrări de date, distribuirea responsabilităților și forma controlului parlamentar asupra unui Europol cu atribuții extinse.
