Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului va primi din 2027 un rol mai important în identificarea țărilor terțe cu risc ridicat, va include aplicarea sancțiunilor financiare în metodele comune de supraveghere și va folosi analizele financiare pentru urmărirea banilor proveniți din fraude fiscale și digitale. Bruna Szego, președinta AMLA, a prezentat aceste priorități la audierea comună a comisiilor ECON și LIBE din Parlamentul European, desfășurată la Bruxelles la 15 iulie 2026.
Pe scurt
-
Din 2027, AMLA va sprijini Comisia Europeană în identificarea statelor din afara UE care prezintă riscuri importante de spălare a banilor, inclusiv atunci când acestea nu se află deja pe lista Grupului de Acțiune Financiară Internațională. Autoritatea lucrează la metodologia și capacitățile de analiză necesare.
-
Aplicarea sancțiunilor financiare europene va fi inclusă în manualele de supraveghere, colectarea datelor și controalele efectuate asupra băncilor și celorlalte entități obligate. Scopul este ca verificarea persoanelor, companiilor și activelor sancționate să fie aplicată mai uniform în statele membre.
-
AMLA nu va investiga direct evaziunea fiscală sau fraude precum Cum-Ex, dar va urmări veniturile rezultate și modalitățile prin care acestea sunt ascunse sau introduse în circuitul financiar. Informațiile pot fi transmise autorităților competente pentru investigații și recuperarea activelor.
-
Bruna Szego a spus că frauda este una dintre cele mai importante surse ale veniturilor criminale și că digitalizarea permite multiplicarea rapidă a escrocheriilor. AMLA vrea ca măsurile împotriva fraudei și cele împotriva spălării banilor să funcționeze împreună, fără cerințe duplicate.
-
Autoritatea consideră că schimbul insuficient de informații este în prezent o problemă mai mare decât circulația excesivă a datelor. AMLA lucrează cu autoritățile europene pentru protecția datelor la reguli care să permită schimburi țintite între sectorul public și cel privat, fără monitorizarea generalizată a conturilor.
AMLA își extinde treptat activitatea de la elaborarea regulilor comune către folosirea datelor pentru identificarea riscurilor și a fluxurilor financiare care traversează frontierele. Noua autoritate europeană are rolul de a reduce diferențele dintre controalele naționale și de a face legătura dintre supravegherea financiară, unitățile de informații financiare și organismele care investighează criminalitatea.
Una dintre atribuțiile care va începe în 2027 privește evaluarea țărilor terțe cu risc ridicat. Uniunea Europeană utilizează deja lista Grupului de Acțiune Financiară Internațională, cunoscut prin abrevierea FATF, dar cadrul european permite examinarea și a altor state care pot prezenta vulnerabilități relevante pentru piața UE.
Bruna Szego a spus în Parlamentul European că AMLA va sprijini Comisia în identificarea acestor țări suplimentare și pregătește metodologia proprie. Evaluarea poate lua în calcul calitatea legislației, eficiența autorităților, transparența beneficiarilor reali, cooperarea internațională și capacitatea de a investiga și sancționa spălarea banilor.
Includerea unei țări într-o categorie de risc ridicat nu înseamnă interzicerea automată a tuturor tranzacțiilor cu aceasta. Băncile și celelalte entități obligate trebuie însă să aplice verificări suplimentare clienților, transferurilor și relațiilor comerciale expuse jurisdicției respective.
O evaluare europeană mai largă poate deveni importantă atunci când riscurile pentru piața UE nu sunt încă reflectate de lista internațională sau când legăturile comerciale și financiare cu Europa justifică o examinare mai detaliată. AMLA nu va adopta singură lista, dar va furniza analiza tehnică pe care Comisia o poate folosi pentru decizie.
Autoritatea va integra și aplicarea sancțiunilor financiare în activitatea obișnuită de supraveghere. Aceste sancțiuni pot impune înghețarea activelor, interzicerea transferurilor sau restricții asupra relațiilor cu anumite persoane, companii și organizații.
Szego a spus că aplicarea corectă a sancțiunilor este deosebit de importantă în actualul context geopolitic și face parte din capacitatea Europei de a împiedica folosirea sistemului financiar pentru evitarea măsurilor restrictive.
AMLA pregătește orientări care vor explica băncilor și altor companii ce trebuie să verifice și cum trebuie tratate tranzacțiile cu risc. Aplicarea sancțiunilor va fi introdusă și în manualul comun de supraveghere, în modelele de evaluare și în colectarea datelor, pentru ca autoritățile să poată verifica nu numai existența procedurilor interne, dar și funcționarea lor în practică.
Riscul de evitare apare atunci când fondurile sunt transferate prin intermediari, firme paravan, proprietari nominali sau jurisdicții care ascund beneficiarul final. În alte cazuri, activele pot fi fragmentate în tranzacții mai mici sau mutate prin produse financiare și criptoactive dificil de urmărit.
Diferențele dintre sistemele naționale pot crea puncte slabe. O bancă poate aplica verificări detaliate într-un stat, în timp ce o altă entitate din același grup sau din altă jurisdicție interpretează cerințele mai permisiv. Metodele comune pregătite de AMLA trebuie să reducă asemenea variații.
Autoritatea va folosi aceleași instrumente și pentru urmărirea banilor proveniți din fraude fiscale. În audiere a fost menționat cazul Cum-Ex, în care tranzacții complexe cu acțiuni și rambursări fiscale au fost folosite pentru obținerea unor sume de la bugetele publice.
AMLA nu are mandatul de a investiga sau urmări penal evaziunea fiscală. Frauda fiscală poate însă produce venituri care sunt ulterior ascunse, transferate sau reinvestite, iar această etapă intră în domeniul combaterii spălării banilor.
Szego a explicat că autoritatea va ajuta sistemul financiar să identifice traseul acestor fonduri și să transmită informațiile către organismele competente. Unitățile naționale de informații financiare pot analiza tranzacțiile suspecte, iar procurorii și autoritățile fiscale pot folosi datele în investigații.
Aceeași logică se aplică fraudelor digitale. Președinta AMLA a spus că frauda este a treia categorie importantă de infracțiuni generatoare de venituri ilegale, după traficul de droguri și traficul de persoane, iar digitalizarea a făcut escrocheriile mai ușor de multiplicat.
Fraudele online pot afecta un număr mare de victime într-un timp scurt și pot folosi conturi bancare, aplicații de plată, platforme cripto și companii din mai multe țări. După obținerea banilor, rețelele încearcă să îi fragmenteze și să îi mute rapid pentru a împiedica blocarea sau recuperarea lor.
AMLA consideră că verificările împotriva fraudei și cele împotriva spălării banilor trebuie coordonate. Noile reguli pentru plăți includ controale suplimentare împotriva fraudelor, iar autoritatea vrea ca acestea să fie compatibile cu obligațiile existente, fără ca băncile să raporteze aceleași date de mai multe ori.
Cooperarea trebuie să includă autoritățile publice, instituțiile financiare și companiile de tehnologie. Băncile pot observa modele neobișnuite în conturi, furnizorii de plăți pot identifica transferuri rapide, iar autoritățile pot lega aceste informații de investigații și rețele criminale cunoscute.
Schimbul de date rămâne însă limitat de reguli, sisteme tehnice incompatibile și teama de încălcare a protecției vieții private. Szego a spus că problema actuală nu este un schimb excesiv de informații, ci faptul că date relevante rămân deseori separate între instituții.
AMLA lucrează cu autoritățile europene pentru protecția datelor la orientări privind parteneriatele public-private. Acestea trebuie să stabilească ce informații pot fi schimbate, în ce condiții, pentru ce scop și cu ce garanții privind accesul, păstrarea și folosirea datelor.
Schimburile nu ar trebui să permită verificarea generalizată a tuturor conturilor și nici tratarea fiecărui client drept potențial suspect. Datele trebuie folosite pe baza unor riscuri, indicatori și scopuri definite, iar accesul trebuie limitat la persoanele și autoritățile care au nevoie de ele.
AMLA pregătește și acorduri de lucru cu Europol, Eurojust, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Parchetul European. Cooperarea va permite transmiterea analizelor financiare către organismele care pot investiga fraudele, urmări penal autorii și recupera activele.
Noul sistem urmărește să lege mai bine trei etape care funcționează încă separat în multe cazuri: identificarea riscului, detectarea tranzacției suspecte și transformarea informației financiare într-o investigație. Eficiența va depinde de calitatea datelor, cooperarea dintre state și capacitatea autorităților de a acționa înainte ca fondurile să fie mutate în alte jurisdicții.