Autoritățile europene de reglementare în telecomunicații cer ca simplificarea accesului operatorilor pe piața UE să păstreze puterea de intervenție a regulatorilor din țările unde sunt furnizate serviciile. La audierea din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European, din 10 noiembrie, conducerea BEREC a reiterat obiecțiile față de „pașaportul unic” propus prin Digital Networks Act. Separat, directoarea BEREC Office, Verena Weber, a avertizat că bugetul actual nu mai acoperă integral mandatul de bază al agenției și a cerut o finanțare europeană stabilă pentru atribuțiile existente și cele noi.
Pe scurt
-
La audierea din 10 noiembrie în Parlamentul European, BEREC a reiterat obiecțiile față de pașaportul unic din Digital Networks Act. Autoritatea statului notificării ar primi competențe de sancționare pentru activitatea operatorului și în alte țări, iar regulatorii cer păstrarea capacității de intervenție în statele unde sunt furnizate serviciile.
-
BEREC propune standardizarea notificării și examinarea unui punct unic electronic de depunere, fără mutarea atribuțiilor de control. Organismul avertizează asupra alegerii strategice a jurisdicției, a întârzierilor procedurale și a efectelor asupra finanțării și independenței autorităților naționale.
-
Verena Weber, directoarea BEREC Office, afirmă că bugetul actual nu mai acoperă integral mandatul de bază. Ea cere resurse adecvate printr-o subvenție generală a UE, considerând nesigură dependența de veniturile din taxe pentru responsabilitățile noi.
-
Fișa financiară a Comisiei estimează 22,857 milioane de euro în cheltuieli suplimentare ale viitorului ODN pentru 2028–2034 și 25 de posturi suplimentare echivalente cu normă întreagă în 2031. Sunt estimări pentru atribuțiile noi, nu un deficit anual confirmat sau fonduri deja alocate prin bugetul final.
-
Digital Networks Act rămâne în procedura legislativă, cu Michał Kobosko raportor în ITRE. Weber a cerut sprijin pentru o opinie bugetară asupra fișei financiare; audierea nu a adoptat modificări legislative și nu a aprobat o majorare de finanțare.
Schimbul de opinii de la Bruxelles i-a reunit pe Marko Mišmaš, președintele BEREC în 2026, Alejandra de Iturriaga Gandini, care va prelua președinția în 2027, și Verena Weber. Discuția a pus alături două probleme ale reformei: cine va putea impune respectarea regulilor unui operator care activează în mai multe țări și din ce resurse vor fi finanțate responsabilitățile suplimentare ale structurii europene de sprijin.
Comisia Europeană a prezentat Digital Networks Act la 21 ianuarie 2026 pentru a reduce fragmentarea pieței comunicațiilor electronice și a facilita investițiile în fibră optică, rețele mobile avansate și conectivitate prin satelit. Propunerea ar înlocui Codul european al comunicațiilor electronice și ar reuni într-un regulament mai multe norme care guvernează sectorul. Spre deosebire de o directivă care trebuie transpusă în dreptul național, regulamentul adoptat ar fi direct aplicabil, potrivit calendarului stabilit în forma sa finală.
În mecanismul propus, un furnizor care intenționează să activeze în mai multe state ar depune o singură notificare la regulatorul unuia dintre aceste state. Autoritatea notificată ar transmite informația către viitorul Office for Digital Networks (ODN), care ar informa autoritățile din celelalte țări vizate. Confirmarea autorizării ar trebui furnizată într-o săptămână de la notificare. Proiectul precizează însă că nu este necesară obținerea în prealabil a unei decizii sau a unui alt act administrativ.
BEREC susține standardizarea notificărilor și reducerea condițiilor administrative, dar contestă transferul competențelor de aplicare a regulilor către autoritatea din statul notificării. Aceasta ar putea sancționa încălcarea condițiilor de autorizare generală pentru activitățile desfășurate și în alte țări, inclusiv prin retragerea dreptului de operare în cazurile grave. În audiere, Mišmaš a insistat că autoritățile din statele unde serviciile ajung la utilizatori trebuie să rămână capabile să intervină.
Obiecțiile sunt dezvoltate în poziția oficială BEREC privind autorizarea generală, adoptată la 2 iunie. Organismul avertizează că operatorii ar putea alege strategic statul notificării în funcție de regimul de supraveghere, fenomen cunoscut drept „forum shopping”. Totodată, un regulator ar trebui să aplice condiții valabile în mai multe piețe naționale, ceea ce, în analiza BEREC, ar putea complica procedurile, întârzia intervențiile și distribui inegal sarcinile administrative.
Pentru un operator care și-ar notifica activitatea într-un alt stat, dar ar furniza servicii și în România, disputa privește astfel autoritatea care ar sancționa încălcarea condițiilor de autorizare aplicabile aici. Propunerea nu elimină toate competențele naționale: păstrează dreptul statului de destinație de a aplica sancțiuni dacă încălcarea poate avea un impact negativ grav pe teritoriul său din motive de securitate națională sau de interes public. BEREC consideră însă că această excepție nu înlocuiește posibilitatea obișnuită de intervenție locală. Competențele privind obligațiile din afara autorizării generale sunt o chestiune distinctă.
Alternativa sugerată de BEREC separă simplificarea formularului de mutarea controlului. Un șablon obligatoriu comun și, eventual, un punct unic electronic de depunere, administrat de ODN pe pagina BEREC, ar permite transmiterea datelor către toate autoritățile relevante. Regulatorii din statele în care sunt furnizate rețelele și serviciile și-ar păstra atribuțiile de control și sancționare. Platforma este o opțiune propusă spre examinare, nu un serviciu deja lansat.
Există și o consecință pentru finanțarea autorităților naționale. Acestea pot percepe contribuții administrative de la operatori pentru costurile atribuțiilor lor, în limitele cadrului legal. BEREC cere clarificarea modului în care colectarea acestor contribuții și soluționarea contestațiilor ar funcționa dacă autoritatea responsabilă de condițiile autorizării ar fi în alt stat. Proiectul prevede și exceptarea unor operatori de la contribuții, în funcție de cifra de afaceri, cota de piață sau întinderea teritorială a activității. Predictibilitatea resurselor contează, susțin regulatorii, pentru capacitatea lor de acțiune și independență.
Finanțarea BEREC Office este o problemă separată. BEREC reunește autoritățile naționale și elaborează pozițiile comune de reglementare; BEREC Office este agenția UE care îi asigură sprijinul profesional și administrativ. În intervenția sa, Weber a cerut modificarea fișei financiare a reformei pentru a asigura resurse adecvate pentru personal, infrastructură și activitățile operaționale, printr-o subvenție generală a UE, în locul unei dependențe de veniturile din taxe, pe care o consideră nesigură.
Propunerea Comisiei păstrează contribuția UE pentru partea neschimbată a activității și prevede finanțarea costurilor suplimentare ale ODN din taxe asociate autorizării spectrului pentru sateliți, eventual din autorizarea numerotației paneuropene și din contribuții voluntare sau în natură ale statelor membre. Noua structură ar sprijini atât BEREC, cât și viitorul organism european pentru politica spectrului radio, având sarcini suplimentare de analiză, coordonare și administrare.
Fișa financiară legislativă estimează pentru ODN cheltuieli suplimentare finanțate din taxe de 22,857 milioane de euro în total pentru 2028–2034 și o creștere treptată până la 25 de posturi echivalente cu normă întreagă în 2031. Acestea sunt estimări ale propunerii pentru noile responsabilități, nu un deficit anual demonstrat al BEREC Office și nici bani deja alocați prin bugetul final. Documentul precizează că estimările nu prejudecă negocierile asupra viitorului cadru financiar multianual.
Weber a solicitat și sprijinul ITRE pentru obținerea unei opinii a Comisiei pentru bugete asupra fișei financiare. Ea a amintit propunerea Parlamentului de a majora ușor bugetul pentru 2027 în vederea unor lucrări necesare de securitate fizică și cibernetică a agenției. Aceste demersuri sunt cereri și propuneri bugetare; schimbul de opinii din 10 noiembrie nu a aprobat o finanțare suplimentară.
În comunicatul de după reuniune, BEREC și agenția sa de sprijin și-au reafirmat disponibilitatea de a prelua noi responsabilități, cu condiția ca acestea să fie însoțite de resurse adecvate. Au precizat că finanțarea suplimentară urmărește îndeplinirea efectivă a mandatului, nu o extindere instituțională ca scop în sine.
Poziția regulatorilor păstrează concurența și protecția utilizatorilor în centrul reformei. Conducerea BEREC a susținut în ITRE că o concurență efectivă stimulează investițiile și inovarea și a cerut garanții pentru utilizatori în tranziția de la cupru la fibră. În prioritățile pentru 2027 intră prevenirea fraudelor și continuitatea serviciilor pentru persoanele care încă depind de rețelele 2G și 3G. Aceste preocupări explică insistența asupra unei supravegheri care să poată răspunde condițiilor concrete din fiecare piață.
Digital Networks Act se află în procedura legislativă ordinară, cu Michał Kobosko, din Renew Europe, raportor în ITRE. Fișa oficială a dosarului indică încă etapa de așteptare a deciziei comisiei parlamentare. Intervențiile BEREC contribuie la negocierea arhitecturii de reglementare și a resurselor necesare; ele nu modifică de la sine legea și nu reprezintă o respingere a propunerii de către Parlament.
