Participanți la un marș Pride în Riga, cu steaguri curcubeu și pancarte de acceptare, inclusiv „Free Mom Hugs”.
Participanți la un marș Pride în Riga, Letonia, în 2023. Imagine de ilustrare pentru libertatea de întrunire a persoanelor LGBT; fotografia nu prezintă marșul din Chișinău analizat de CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat, la 29 octombrie 2026, că Republica Moldova nu a investigat eficient violențele homofobe care au perturbat un marș organizat de asociația Genderdoc-M la Chișinău, la 17 mai 2014. Autoritățile au încălcat interdicția discriminării în exercitarea libertății de întrunire, prin închiderea repetată a anchetei fără clarificarea unor probe și a motivației suspecților. Hotărârea este definitivă, iar statul trebuie să plătească asociației 5.774 de euro, plus eventualele taxe aplicabile.

Pe scurt

  1. Curtea a constatat încălcarea interdicției discriminării în legătură cu libertatea de întrunire, deoarece ancheta nu a examinat adecvat violențele și mobilul homofob.

  2. Marșul din 17 mai 2014 a fost perturbat de amenințări și insulte; un preot a smuls și rupt un steag-curcubeu, iar un alt opozant a blocat participanții după ce le-a luat un banner.

  3. Ancheta penală a fost închisă de două ori. Procurorii nu au căutat înregistrările mass-media pentru a verifica declarațiile privind violențele.

  4. Reîncadrarea faptelor ca abateri administrative a intervenit după aproximativ cinci luni, deși sancțiunile puteau fi aplicate numai în termen de trei luni de la incidente.

  5. Genderdoc-M primește 4.500 de euro pentru prejudiciul moral și 1.274 de euro pentru cheltuieli. Statul are trei luni pentru plată; hotărârea nu stabilește vinovăția penală individuală a opozanților marșului.

Marșul „Un an fără discriminare” a fost organizat pentru a marca Ziua internațională împotriva homofobiei. Poliția și unitățile speciale îi separau pe participanți de câteva zeci de opozanți, dintre care unii scandau insulte homofobe și amenințări cu violența. Potrivit hotărârii, un preot identificat prin inițiala C. a smuls un steag-curcubeu de la o organizatoare și l-a rupt, lovind-o pe aceasta și pe alți participanți. Un alt opozant, G., a luat un banner și a refuzat să se deplaseze, blocând marșul. Participanții au renunțat la banner pentru a putea continua, iar poliția l-a reținut pe G.

Asociația a depus două plângeri penale la 26 iunie 2014, iar ancheta a fost deschisă la 9 iulie. Procurorul a închis-o la 27 octombrie, apreciind că faptele constituiau abateri administrative, nu infracțiuni. El a invocat lipsa dovezilor că suspecții acționaseră împreună și absența unor constatări medico-legale privind leziunile. În același timp, a constatat că termenul de trei luni pentru aplicarea sancțiunilor administrative expirase.

La 27 ianuarie 2015, un judecător de instrucție a anulat deciziile procurorilor, deoarece nu fuseseră efectuate toate verificările necesare, inclusiv asupra unei eventuale acțiuni concertate. După reluarea anchetei și audierea unor martori, procurorii au închis din nou dosarul la 20 martie 2015. Genderdoc-M nu a contestat această ultimă decizie.

Guvernul a susținut în fața CEDO că asociația nu putea pretinde că este victima încălcării și că nu epuizase căile interne de atac. Curtea a respins ambele obiecții. A arătat că organizarea evenimentului asociației fusese afectată direct și că aceasta nu era obligată să ceară în mod repetat anularea unor decizii de închidere întemeiate pe aceleași motive, fără remedierea deficiențelor anchetei.

Judecătorii europeni au identificat o problemă concretă în raționamentul procurorilor: aceștia s-au concentrat asupra ipotezei în care două sau mai multe persoane blochează un eveniment pe baza unei înțelegeri prealabile, fără să examineze o altă modalitate de comitere a aceleiași infracțiuni, prin violență care nu pune în pericol viața sau sănătatea. Declarațiile martorilor despre loviturile aplicate nu primiseră o explicație adecvată, iar deciziile procurorilor nu menționau încercări de a obține imaginile filmate de presă.

Curtea a reținut și că ambii suspecți declaraseră deschis că acțiunile lor erau inspirate de ura față de membrii comunității LGBT. În acest context, autoritățile aveau obligația să verifice intenția homofobă, nu doar să analizeze incidentele ca pe o perturbare obișnuită a ordinii publice. Închiderea repetată a dosarului fără examinarea acestei dimensiuni a contribuit la caracterul ineficient al anchetei.

Întârzierea a avut o consecință juridică directă. Prin renunțarea la acuzațiile penale după aproximativ cinci luni de la evenimente, în favoarea unor sancțiuni administrative care se prescriau după trei luni, procurorii le-au permis suspecților să evite orice răspundere, a constatat Curtea. CEDO a stabilit încălcarea articolului 14 din Convenție, care interzice discriminarea, coroborat cu articolul 11, privind libertatea de întrunire. Nu a considerat necesară examinarea separată a celorlalte plângeri.

Hotărârea a fost pronunțată în cauza Genderdoc-M împotriva Republicii Moldova, cererea nr. 23907/15, de un comitet de trei judecători al Secției a cincea. Sumele acordate asociației sunt de 4.500 de euro pentru prejudiciul moral și 1.274 de euro pentru cheltuieli, de plătit în trei luni, în moneda națională la cursul de la data plății, cu eventualele taxe aplicabile. După expirarea termenului se datorează dobândă. Aceste obligații revin statului; CEDO nu a pronunțat condamnări penale împotriva persoanelor care au perturbat marșul.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau