Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică direcționează aproximativ 40% din fondurile sale către IMM-uri, a spus Luca Tagliaretti, directorul executiv al instituției, la Romanian Digital Day, în Parlamentul European. Centrul, care are sediul la București, gestionează proiecte europene menite să ajute companiile mici și mijlocii să devină mai bine pregătite pentru reglementări, riscuri cibernetice și atacuri informatice.
Pe scurt
-
Luca Tagliaretti a spus că aproximativ 40% din fondurile Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică sunt direcționate către IMM-uri.
-
Centrul gestionează, prin centrele naționale, aproximativ 700 de proiecte în Europa pentru sprijinirea IMM-urilor.
-
Proiectele urmăresc pregătirea companiilor pentru reglementări, cerințe de securitate cibernetică și atacuri informatice.
-
România este, potrivit lui Tagliaretti, a patra țară după numărul de proiecte și fondurile primite în domeniul securității cibernetice.
-
Directorul centrului a cerut un model „made in Europe”, în care companiile cumpără tehnologii testate și bune pentru toate statele membre.
Luca Tagliaretti a spus că sprijinirea IMM-urilor a fost unul dintre obiectivele Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică încă de la început. Instituția europeană are sediul la București și finanțează proiecte în domeniul securității cibernetice prin programe europene precum Europa Digitală și Orizont Europa.
„Am fost creați cu unul dintre obiectivele de a sprijini IMM-urile, iar de la început am urmărit să oferim fonduri care țintesc IMM-urile”, a spus Tagliaretti. „Cred că 40% din fondurile noastre sunt în prezent pentru IMM-uri.”
Directorul centrului a spus că există aproximativ 700 de proiecte în Europa, gestionate prin centrele naționale, care ajută IMM-urile să fie mai bine pregătite pentru reglementare și pentru atacurile cibernetice. El a descris acest sprijin ca având un impact semnificativ asupra capacității companiilor de a se adapta la cerințele de securitate.
„Avem aproximativ 700 de proiecte în Europa, gestionate de centrele naționale, care ajută IMM-urile să fie mai bine pregătite pentru reglementare și, de asemenea, mai bine pregătite pentru atacuri cibernetice”, a spus Tagliaretti.
Intervenția a legat securitatea cibernetică de competitivitatea digitală a IMM-urilor. Tagliaretti a spus că firmele mici și mijlocii pot deveni mai competitive dacă barierele legate de tehnologie și securitate cibernetică sunt reduse, iar standardele europene creează încredere în produsele și serviciile dezvoltate în Uniune.
El a dat exemplul unei discuții recente din Luxemburg, unde un studiu privind percepția companiilor olandeze arăta că acestea preferă să cumpere tehnologie fie din Țările de Jos, fie din Statele Unite, dar nu din alte state membre. Pentru directorul centrului, acest reflex arată că piața europeană a tehnologiilor de securitate trebuie să depășească barierele culturale și naționale.
„Trebuie să ne asigurăm că, pentru ca IMM-urile să fie mai competitive, barierele din tehnologie și din cyber sunt eliminate”, a spus Tagliaretti. El a adăugat că Parlamentul European poate ajuta prin reducerea acestor bariere și printr-un cadru de reglementare care să creeze încredere.
Tagliaretti a menționat Cyber Resilience Act și certificarea cibernetică drept instrumente care pot crea un avantaj competitiv pentru companiile deja conforme. În opinia sa, regulile europene pot sprijini firmele dacă sunt folosite pentru a valida calitatea și securitatea produselor, nu doar pentru a impune obligații.
O parte importantă a mesajului său a vizat depășirea reflexului național în achiziția de tehnologii de securitate. Tagliaretti a spus că, în domeniul cyber, organizațiile tind să cumpere soluții din propriul stat membru, dar Europa are nevoie de o piață mai deschisă pentru tehnologii verificate la nivel european.
„Trebuie să mergem către un model made in Europe, în care cumperi ceea ce a fost testat și este bun pentru toate statele membre”, a spus directorul Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică.
România a fost prezentată ca unul dintre statele membre active în accesarea finanțării europene pentru securitate cibernetică. Tagliaretti a spus că, potrivit observatorului centrului, România este a patra țară după numărul de proiecte și după valoarea fondurilor primite.
„Din observatorul nostru vedem că România este a patra țară ca număr de proiecte și ca număr de fonduri primite”, a spus el. „Pe partea de cyber vedem mult interes, vedem multe companii bune care primesc fonduri.”
Această poziționare poate fi relevantă și pentru alte domenii digitale. Tagliaretti a spus că modelul folosit în securitate cibernetică ar putea fi transferat către alte părți ale sferei digitale, dacă statele membre continuă să consulte IMM-urile și să își construiască strategiile pe baza nevoilor reale ale companiilor.
Directorul centrului a spus că statele membre ar trebui să întrebe IMM-urile unde văd prioritățile și unde văd decalajele, apoi să construiască strategiile naționale astfel încât fondurile să meargă în acele direcții. El a subliniat că legislația, industria, asociațiile și instituțiile trebuie să lucreze împreună.
„Statele membre ar trebui să întrebe IMM-urile unde văd prioritatea, unde văd decalajul, și apoi să creeze o strategie națională, astfel încât fondurile să meargă în acea direcție”, a spus Luca Tagliaretti.
Mesajul transmis la Romanian Digital Day a plasat securitatea cibernetică în centrul digitalizării IMM-urilor. Pentru companiile mici și mijlocii, adoptarea tehnologiei nu mai poate fi separată de protecția datelor, conformitatea cu regulile europene, reziliența la atacuri și capacitatea de a folosi soluții digitale de încredere.
Romanian Digital Day a avut loc la 9 iunie 2026, în Parlamentul European, cu tema „From policy to practice: accelerating EU digital competitiveness and innovation”. Intervenția lui Luca Tagliaretti a fost inclusă în panelul despre transformarea digitală a economiei românești și SME Digital Index, dedicat IMM-urilor, finanțării, competențelor digitale, securității cibernetice și folosirii tehnologiei în economie.