Comisia Europeană a deschis consultări cu sindicatele și organizațiile patronale privind o posibilă inițiativă europeană destinată persoanelor care nu lucrează și nu caută activ un loc de muncă. Vicepreședinta executivă a Comisiei responsabilă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a declarat că aproximativ 50 de milioane de persoane se află în afara pieței muncii în UE, dintre care 33 de milioane sunt femei, iar lipsa serviciilor accesibile de îngrijire a copiilor reprezintă unul dintre obstacolele analizate.
Pe scurt
-
Comisia cere opinia partenerilor sociali asupra unei posibile acțiuni europene pentru persoanele inactive, categorie diferită de șomeri deoarece aceste persoane nu lucrează și nu caută activ un loc de muncă.
-
Roxana Mînzatu a indicat că aproximativ 50 de milioane de persoane sunt în afara pieței muncii, dintre care 33 de milioane sunt femei. Comisia analizează în special obstacolele care împiedică părinții și mamele singure să revină la muncă după nașterea copiilor.
-
Posibilele măsuri ar putea combina identificarea și contactarea persoanelor inactive cu formarea profesională, serviciile de ocupare, accesul la îngrijirea copiilor, adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități și tranziția de la prestații către angajare.
-
Comisia va crea un grup de experți care să studieze efectele pe termen mediu și lung ale inteligenței artificiale asupra ocupațiilor, sarcinilor și competențelor, întrucât afirmă că nu dispune încă de răspunsuri suficiente privind schimbarea structurii pieței muncii.
-
Inițiativele anunțate includ și un European Care Deal în 2027, sprijin pentru aplicarea Directivei privind transparența salarială și prezentarea unui act legislativ privind locurile de muncă de calitate până la sfârșitul anului 2026.
Consultarea privește persoanele care nu sunt incluse în rata șomajului deoarece nu caută în mod activ un loc de muncă. Motivele pot include responsabilități de îngrijire, dizabilități, lipsa unor competențe adecvate, dificultăți de acces la serviciile de ocupare sau situații în care trecerea de la prestațiile sociale către un salariu nu oferă o perspectivă suficient de sigură.
Mînzatu a spus, în conferința de presă organizată după reuniunea Colegiului comisarilor, că aproximativ două treimi dintre cele 50 de milioane de persoane aflate în afara pieței muncii sunt femei. Ea a legat această diferență de dificultățile întâmpinate de părinți, în special de mame și de părinții singuri, atunci când încearcă să continue sau să reia o carieră după nașterea unui copil.
Accesul la servicii de îngrijire a copiilor ar urma să fie analizat împreună cu alte forme de sprijin. Comisia vrea să afle dacă este necesară o inițiativă europeană care să combine serviciile de ocupare cu accesul la formare, recalificare și îngrijire, în loc ca fiecare obstacol să fie tratat separat. Consultarea urmărește și egalitatea dintre femei și bărbați în privința oportunităților de participare la piața muncii.
Pentru persoanele cu dizabilități care pot lucra dacă beneficiază de condiții adecvate, opțiunile prezentate de Mînzatu includ sprijinirea angajatorilor pentru adaptarea locului de muncă și pentru recrutare. Comisia analizează și modul în care prestațiile sociale pot fi combinate temporar cu trasee către angajare, astfel încât acceptarea unui loc de muncă să nu ducă imediat la pierderea sprijinului de care persoana încă are nevoie.
Consultarea este prima etapă a procedurii europene de dialog social. În această fază, Comisia solicită organizațiilor sindicale și patronale reprezentative să se pronunțe asupra direcției unei posibile acțiuni. Dacă procesul continuă, o a doua etapă ar urma să privească elementele concrete ale inițiativei, iar partenerii sociali pot decide să înceapă propriile negocieri.
Documentul adoptat de Comisie grupează viitoarele acțiuni în trei domenii: costul vieții și accesibilitatea bunurilor și serviciilor esențiale, efectele inteligenței artificiale asupra muncii și reducerea inegalităților. Comisia precizează că aceste priorități completează măsurile deja pregătite privind locurile de muncă, competențele, mobilitatea și combaterea sărăciei.
În domeniul inteligenței artificiale, Comisia va înființa un grup la nivel înalt care să studieze impactul tehnologiilor asupra pieței muncii. Mînzatu a declarat că instituția urmărește schimbările curente, dar nu are încă un răspuns suficient privind efectele pe termen mediu și lung asupra structurii ocupațiilor, a posturilor de început de carieră, a sarcinilor îndeplinite de angajați și a competențelor care vor fi cerute.
Grupul va analiza atât schimbările privind numărul și tipul locurilor de muncă, cât și transformarea activităților din interiorul acestora. Comisia urmărește să stabilească ce măsuri pot fi necesare atunci când angajații lucrează alături de sisteme algoritmice sau agenți AI și cum pot fi păstrate supravegherea umană și drepturile la locul de muncă. Înființarea grupului este indicată explicit printre acțiunile viitoare ale Comisiei.
O parte dintre aceste probleme este deja inclusă în pregătirea viitorului act legislativ privind locurile de muncă de calitate. A doua etapă a consultării pentru această inițiativă se desfășoară până la 28 septembrie 2026 și acoperă gestionarea algoritmică, monitorizarea angajaților, sănătatea și securitatea la muncă, subcontractarea, tranziția digitală și verde și aplicarea drepturilor lucrătorilor. Comisia intenționează să prezinte propunerea până la sfârșitul anului.
Un alt angajament este prezentarea, în 2027, a unui European Care Deal. Inițiativa ar urma să abordeze deficitul de personal din serviciile de îngrijire pe termen lung, condițiile de muncă ale persoanelor care îngrijesc copii, vârstnici și persoane cu dizabilități și atractivitatea acestor profesii. Fișa Comisiei include măsura printre acțiunile privind accesibilitatea și participarea la muncă.
Comisia promite și sprijin suplimentar, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, în aplicarea Directivei privind transparența salarială. Termenul pentru transpunerea directivei în legislația națională a expirat la 7 iunie 2026. Mînzatu a afirmat că aplicarea regulilor privind remunerarea egală pentru muncă egală este „absolutely non-negotiable”, în timp ce Comisia pregătește orientări, formare și sprijin pentru întreprinderile care trebuie să respecte noile cerințe.
Fișa publicată de Comisie arată că rata ocupării în UE a ajuns la 76,3%, față de ținta de 78% stabilită pentru 2030. Participarea anuală a adulților la formare este de 39,5%, comparativ cu obiectivul de 60%, iar numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut cu 3,5 milioane față de 2019, în timp ce ținta pentru 2030 este o reducere de cel puțin 15 milioane.
Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în 2017 și cuprinde 20 de principii privind egalitatea de șanse, condițiile de muncă și protecția socială. Liderii UE, instituțiile și partenerii sociali au stabilit la summitul social de la Porto din 2021 cele trei obiective pentru 2030 referitoare la ocupare, formare și reducerea sărăciei.
Comunicarea nu introduce prin ea însăși obligații juridice noi pentru state, companii sau persoane. Consultarea privind persoanele inactive poate conduce la o inițiativă europeană după evaluarea răspunsurilor partenerilor sociali, iar conținutul și forma juridică a unei eventuale măsuri nu au fost încă stabilite.
Comisia a publicat în mai 2026 prima strategie a UE împotriva sărăciei și măsuri privind excluderea locativă, sprijinul pentru copii și drepturile persoanelor cu dizabilități, subiect tratat anterior de 2EU. Noua evoluție constă în deschiderea consultării privind persoanele inactive, confirmarea grupului de experți pentru efectele AI asupra muncii și stabilirea unor noi acțiuni în domeniul îngrijirii, calității locurilor de muncă și egalității.
Comisia a lansat separat, la 20 iulie, a doua etapă a consultării pentru actul privind locurile de muncă de calitate. Partenerii sociali pot decide după încheierea consultării să deschidă negocieri pentru un acord, iar Comisia poate continua pregătirea unei propuneri dacă aceste negocieri nu au loc sau nu conduc la un rezultat.