Paula Pinho la pupitrul Comisiei Europene, în timpul anunțării pachetului de infringement.
Paula Pinho la anunțarea pachetului de infringement al Comisiei Europene, Bruxelles, 19 noiembrie 2026. Pachetul include proceduri în etape diferite; deciziile de sesizare a Curții nu sunt hotărâri de condamnare.

Comisia Europeană a decis, în pachetul de infringement din noiembrie, să sesizeze Curtea de Justiție a UE în trei cauze privind Polonia, Austria și Grecia. România figurează în alte cinci dosare, aflate încă în faza administrativă: trei proceduri noi, o notificare suplimentară și un aviz motivat. În total, pachetul include 49 de scrisori de punere în întârziere, 27 de avize motivate și închiderea a 55 de proceduri, potrivit bilanțului oficial al Comisiei.

Pe scurt

  1. Comisia decide sesizarea CJUE în cauze privind Polonia, Austria și Grecia; anunțul nu reprezintă o hotărâre a Curții.

  2. România figurează în cinci dosare administrative: trei notificări inițiale, una suplimentară și un aviz motivat.

  3. Dosarele românești privesc securitatea maritimă, navigația aeriană, fiscalitatea instituțiilor financiare, taxele rutiere și MiFID II.

  4. Bilanțul european cuprinde 49 de scrisori de punere în întârziere, 27 de avize motivate și 55 de proceduri închise.

  5. Pentru România, termenul de răspuns este de două luni; niciunul dintre cele cinci dosare nu este trimis acum Curții.

Cele trei decizii de sesizare a Curții privesc prevenirea accidentelor industriale majore în Polonia, aplicarea mandatului european de arestare în Austria și identificarea individuală a aeronavelor în Grecia. Ele marchează trecerea acestor cauze la etapa judiciară; nu sunt hotărâri prin care judecătorii ar fi constatat deja încălcări sau ar fi stabilit amenzi.

În cazul Poloniei, Comisia contestă transpunerea incompletă și incorectă a Directivei Seveso III, care reglementează controlul pericolelor de accidente majore implicând substanțe periculoase. Obiecțiile privesc conținutul și accesibilitatea publică a rapoartelor de securitate ale instalațiilor, planurile de urgență, amenajarea teritoriului și măsurile autorităților după un accident. Procedura INFR(2021)2067 a început printr-o notificare în iunie 2021 și a ajuns la aviz motivat în decembrie 2024. Comisia consideră că legislația poloneză nu a fost încă modificată suficient.

Austria este vizată în dosarul INFR(2020)2307, deschis în decembrie 2020. Comisia contestă două dispoziții care transformă motive facultative de refuz al executării unui mandat european de arestare în motive obligatorii atunci când persoana solicitată este cetățean austriac. Instituția consideră că legislația națională extinde motivele de refuz dincolo de ceea ce permite Decizia-cadru 2002/584/JAI și împiedică aplicarea corectă a mecanismului de predare judiciară între statele membre.

Grecia este trimisă în fața Curții în procedura INFR(2024)2237 pentru neimplementarea tehnologiei de identificare individuală a aeronavelor cerute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/373. Sistemele permit controlorilor să distingă aeronavele urmărite și să utilizeze informații care îmbunătățesc supravegherea traficului și interoperabilitatea. Grecia primise notificarea inițială în decembrie 2024 și avizul motivat în decembrie 2025. Comisia recunoaște progresele raportate, dar le consideră insuficiente.

Cele cinci dosare privind România sunt în etape diferite. În domeniul securității navelor și porturilor, Comisia deschide procedura INFR(2026)2252 pentru neîndeplinirea integrală a sarcinilor administrative și de control prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 725/2004, Directiva 2005/65/CE și Regulamentul (CE) nr. 324/2008. Comunicatul nu identifică porturi, instalații sau incidente concrete și nu permite atribuirea exclusivă a problemelor portului Constanța ori unei anumite autorități.

Pentru navigația aeriană, România primește o scrisoare suplimentară în dosarul existent INFR(2024)2095, alături de alte 11 state. Obiecțiile comune privesc nivelul sau repartizarea costurilor percepute companiilor aeriene și stimulentele financiare pentru furnizorii serviciilor, inclusiv în perioada de referință 2025–2029. Cadrul Cerului unic european cere o alocare transparentă și proporțională a costurilor și aplicarea principiului potrivit căruia utilizatorul plătește. Comisia nu individualizează în anunț tariful sau formula românească pe care o contestă.

În materie fiscală, dosarul nou INFR(2026)2175 privește tratamentul fondurilor de pensii și al asigurătorilor de viață din alte state UE sau din Spațiul Economic European. Comisia consideră că scutirile de impozit și deducerea rezervelor tehnice pot favoriza instituțiile naționale față de cele nerezidente comparabile, contrar liberei circulații a capitalurilor. România, Germania, Spania, Italia, Austria, Polonia și Portugalia primesc notificări inițiale; Belgia primește una suplimentară într-o investigație începută în 2020. Obiectul este impozitarea instituțiilor și a veniturilor lor din investiții, nu vârsta de pensionare sau nivelul pensiilor publice.

Al treilea dosar nou împotriva României, INFR(2026)2183, privește transpunerea sau aplicarea incorectă a Directivei (UE) 2022/362 privind taxele rutiere și vinietele. Pachetul vizează nouă state, în etape procedurale diferite. Comisia invocă obligații privind calculul taxelor, durata vinietelor și diferențierea unor tarife în funcție de emisiile de CO₂, dar nu precizează care dintre acestea este contestată individual în România. Notificarea nu anulează rovinieta și nu stabilește prin ea însăși noi tarife.

Dosarul românesc cel mai avansat este INFR(2025)0359: Comisia emite un aviz motivat pentru transpunerea incompletă a Directivei (UE) 2024/790, care modifică MiFID II. Franța și Spania primesc avize în cauze separate. Termenul de transpunere a fost 29 septembrie 2025, iar notificările inițiale au fost trimise în martie 2026. Normele includ sancțiuni pentru încălcarea unor cerințe privind fluxurile consolidate de date bursiere, care reunesc prețuri și volume de tranzacționare din mai multe piețe într-o singură sursă de informații.

Într-o procedură de infringement, scrisoarea de punere în întârziere permite statului să răspundă obiecțiilor Comisiei. O notificare suplimentară completează o procedură existentă. Dacă problema persistă, instituția poate emite un aviz motivat, prin care solicită conformarea, iar ulterior poate decide sesizarea Curții. Aceste etape nu sunt echivalente, iar sancțiunile financiare nu decurg automat din deschiderea unui dosar.

Pentru cele cinci dosare românești, Comisia indică termene de două luni pentru răspuns și, după caz, remediere sau comunicarea măsurilor de transpunere. Expirarea fiecărui termen se raportează la notificarea procedurală, nu automat la data comunicatului. România nu este trimisă acum la CJUE în niciunul dintre aceste cinci cazuri; în dosarul MiFID, sesizarea rămâne o etapă posibilă dacă transpunerea nu este completată.

Pachetul acoperă 11 domenii de politică europeană. Alte decizii privesc desemnarea autorităților pentru aplicarea regulamentului împotriva defrișărilor în Bulgaria, Grecia, Malta și Polonia, precum și transpunerea normelor pieței electricității în Franța, Luxemburg și Austria. În cele 55 de cauze închise, Comisia afirmă că problemele au fost soluționate, astfel încât nu mai este necesară continuarea procedurilor. Bilanțul general nu permite atribuirea unei închideri României fără identificarea dosarului respectiv.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau