Comisia Europeană a anunțat că 186 de programe de coeziune au fost modificate, iar 34,6 miliarde de euro au fost realocate către noi priorități de investiții în statele membre și regiuni.

Pe scurt

1. 186 de programe de coeziune au fost modificate în urma revizuirii la jumătatea perioadei.

2. Statele membre și regiunile au realocat 34,6 miliarde de euro, în medie 10% din alocarea totală de coeziune.

3. Cea mai mare sumă merge către competitivitate, cu 15,2 miliarde de euro pentru domenii precum tehnologiile 6G și biotehnologia.

4. Apărarea primește 11,9 miliarde de euro pentru investiții cu utilizare duală, inclusiv drone, active spațiale și mobilitate militară.

5. Alte fonduri merg către locuințe accesibile, managementul apei și infrastructură energetică.

Vicepreședintele executiv Raffaele Fitto a prezentat rezultatele revizuirii la jumătatea perioadei a politicii de coeziune în cadrul celei de-a 171-a sesiuni plenare a Comitetului European al Regiunilor.

Fitto a spus că revizuirea este primul pas în modernizarea politicii de coeziune, după ce programele actuale au fost concepute între 2019 și 2021, dar au început să fie implementate efectiv într-un context economic și geopolitic diferit.

Potrivit Comisiei, programele de coeziune reprezintă o treime din bugetul european. Revizuirea la jumătatea perioadei a fost folosită pentru a oferi statelor membre și regiunilor mai multă flexibilitate în direcționarea fondurilor către priorități apărute după conceperea programelor.

Fitto a declarat că rezultatele sunt „substanțiale”: 186 de programe au fost modificate, iar investiții în valoare de 34,6 miliarde de euro au fost realocate.

Cea mai mare realocare vizează competitivitatea. Statele membre și regiunile investesc 15,2 miliarde de euro în domenii precum tehnologiile 6G și biotehnologia.

A doua prioritate este apărarea. 11,9 miliarde de euro vor sprijini investiții cu utilizare duală, inclusiv drone, active spațiale și mobilitate militară.

Fitto a recunoscut că folosirea investițiilor de coeziune pentru scopuri de apărare este un subiect sensibil. El a spus că revizuirea la jumătatea perioadei a făcut posibilă această opțiune, dar alegerea aparține guvernelor și regiunilor, care răspund în fața propriilor cetățeni.

A treia prioritate este locuirea accesibilă. 3,3 miliarde de euro vor susține proiecte precum achiziția și renovarea locuințelor existente.

Managementul apei primește 3,1 miliarde de euro pentru infrastructură, cu obiectivul de a îmbunătăți alimentarea cu apă potabilă și sistemele de apă.

Infrastructura energetică primește 1,1 miliarde de euro, pentru interconectori și decarbonizare industrială.

„Acestea nu sunt proiecții. Acestea nu sunt angajamente pe hârtie. Sunt bani reali pe care statele membre și regiunile îi pot folosi deja”, a spus Fitto.

El a afirmat că realocările reflectă decizii concrete luate de guverne și regiuni după evaluarea nevoilor teritoriale. În medie, statele membre au realocat 10% din alocarea lor totală de coeziune.

Fitto a spus că acest rezultat arată capacitatea politicii de coeziune de a se adapta rapid la noi priorități, rămânând în același timp legată de dezvoltarea teritorială.

Calendarul revizuirii a fost prezentat ca parte a mesajului Comisiei privind flexibilitatea procesului. Comisia a propus revizuirea în aprilie 2025. Comitetul European al Regiunilor a adoptat în mai o rezoluție în plen, iar Parlamentul European și Consiliul au adoptat măsurile în septembrie.

Până în decembrie 2025, statele membre au transmis modificările programelor. În lunile următoare, Comisia a procesat modificările pentru ca proiectele să poată începe.

Fitto a indicat dialogul drept elementul central al metodei folosite. El a spus că, înainte de lansarea inițiativei, a discutat cu miniștri, președinți de regiuni, primari, Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor.

Trei elemente din regulament au fost prezentate ca decisive: abordarea voluntară, flexibilitatea și simplificarea.

Abordarea voluntară a permis statelor membre și regiunilor să decidă cum realocă resursele în funcție de nevoile lor specifice.

Flexibilitatea a inclus prefinanțare suplimentară, rate mai mari de cofinanțare și perioade mai lungi de eligibilitate, cu atenție specială pentru regiunile de frontieră estică.

Simplificarea a inclus reguli mai ușoare pentru investițiile în întreprinderi mari în mai multe regiuni, cu scopul de a stimula dezvoltarea.

Fitto a spus că experiența revizuirii arată că metoda și flexibilitatea funcționează și că politica de coeziune a livrat rezultate prin cooperarea cu partenerii locali și regionali.

Vicepreședintele executiv s-a referit și la strategiile aflate în lucru. El a amintit că, în decembrie, Comisia a adoptat Agenda UE pentru orașe, iar în februarie a prezentat comunicarea privind regiunile de frontieră estică.

Comisia lucrează acum la trei strategii suplimentare: pentru insule, pentru regiunile ultraperiferice și pentru „dreptul de a rămâne”.

Prima strategie a UE pentru insule va acoperi toate insulele europene, inclusiv statele membre insulare. Comisia evaluează rezultatele apelului public pentru contribuții, iar Fitto a spus că speră să ofere noi informații până în vară.

Pachetul pentru regiunile ultraperiferice va include o strategie și, pentru prima dată, un pachet de simplificare normativă.

Strategia privind „dreptul de a rămâne” este prezentată de Fitto ca un element-cheie al politicii de coeziune. Comisia a lansat un apel pentru contribuții, iar regiunile și orașele sunt încurajate să participe.

Fitto a spus că strategia urmărește să facă regiunile mai atractive pentru investiții și locuri de muncă, dar mai ales pentru oameni, în special pentru tineri.

Strategia se va concentra pe elemente centrale ale politicii de coeziune: dezvoltare economică, competitivitate, infrastructură și servicii esențiale. Ea va ține cont de nevoile specifice ale fiecărui teritoriu și va fi pregătită în parteneriat cu actorii implicați.

În partea finală a intervenției, Fitto a răspuns preocupărilor exprimate în discuție cu privire la viitoarele propuneri pentru cadrul financiar multianual.

El a spus că propunerile privind noul cadru financiar multianual răspund provocărilor emergente și nevoii de simplificare și flexibilitate, dar păstrează principiile-cheie ale politicii de coeziune: management partajat, guvernanță pe mai multe niveluri și parteneriat.

Potrivit lui Fitto, propunerea juridică prevede că planurile trebuie concepute și implementate în parteneriat cu autoritățile regionale și locale. El a spus că autoritățile regionale și locale vor avea posibilitatea de a comunica direct cu Comisia.

Fitto a spus că sprijinul va continua să se concentreze pe regiunile care au cea mai mare nevoie. Regiunile mai puțin dezvoltate ar urma să primească alocări similare cu cele din perioada actuală, iar planurile trebuie să țină cont de nevoile tuturor teritoriilor, inclusiv regiunile ultraperiferice, zonele nordice slab populate și regiunile de frontieră estică.

El a menționat și scrisoarea transmisă în noiembrie de președinta Comisiei, care a reafirmat consolidarea rolului regiunilor printr-un „control regional” și garanții de finanțare pentru regiunile în tranziție și regiunile mai dezvoltate, pe baza nivelurilor actuale de investiții.

Fitto a spus că procesul va continua și că rolul Comitetului European al Regiunilor va fi esențial. El a subliniat că un acord la timp este necesar pentru investiții la timp în toate regiunile.

Politica de coeziune este principalul instrument bugetar al UE pentru reducerea disparităților între regiuni și pentru susținerea dezvoltării teritoriale. Programele sunt implementate prin management partajat între Comisia Europeană, statele membre și autoritățile naționale, regionale sau locale.

Revizuirea la jumătatea perioadei permite adaptarea programelor în curs la evoluții economice, sociale și strategice apărute după adoptarea inițială a acestora.

În cazul actualei perioade de programare, Comisia afirmă că programele au fost concepute înainte ca multe dintre noile priorități să devină urgente, inclusiv competitivitatea tehnologică, apărarea, locuințele accesibile, presiunea asupra infrastructurii de apă și nevoile de energie.

Dezbaterea privind viitorul politicii de coeziune este legată de pregătirea următorului cadru financiar multianual al UE. Pentru regiuni și autorități locale, punctele centrale sunt păstrarea parteneriatului, a guvernanței pe mai multe niveluri și a rolului teritorial al politicii de coeziune.