Comisia Europeană a aprobat o schemă germană de ajutor de stat de 5 miliarde de euro pentru sprijinirea decarbonizării proceselor industriale în sectoare acoperite de ETS.

Pe scurt

1. Comisia Europeană a aprobat schema germană în temeiul regulilor UE privind ajutoarele de stat.

2. Sprijinul vizează companii industriale care înlocuiesc combustibilii fosili sau materiile prime fosile cu alternative cu emisii reduse.

3. Proiectele vor fi selectate prin licitații competitive, în funcție de ajutorul solicitat pentru fiecare tonă de emisii de CO₂ evitată.

4. Proiectele trebuie să reducă emisiile cu cel puțin 50% în patru ani și cu 85% până la finalul contractului de 15 ani.

5. Ajutorul va fi acordat prin contracte pentru diferență pe carbon cu sens dublu, iar companiile vor rambursa diferența dacă tehnologiile curate devin mai ieftine decât cele convenționale.

Comisia Europeană a aprobat o schemă germană de 5 miliarde de euro pentru sprijinirea companiilor din sectoare industriale care își decarbonizează procesele de producție.

Decizia a fost luată în temeiul regulilor UE privind ajutoarele de stat. Comisia afirmă că schema contribuie la obiectivele energetice și climatice ale Germaniei, precum și la obiectivele UE privind prosperitatea sustenabilă și competitivitatea.

Schema este destinată proiectelor care implică schimbări tehnologice fundamentale și înlocuirea combustibililor fosili sau a materiilor prime fosile cu alternative cu emisii reduse de carbon.

Printre tehnologiile eligibile se află electrificarea, hidrogenul, captarea și stocarea carbonului, captarea și utilizarea carbonului, folosirea biometanului, precum și recuperarea și stocarea căldurii.

Proiectele vor fi selectate printr-un proces competitiv de licitație. Criteriul de selecție va fi eficiența costurilor, măsurată prin valoarea ajutorului solicitat pentru fiecare tonă de emisii de CO₂ evitată.

Proiectele trebuie să producă reduceri substanțiale ale emisiilor. Comisia precizează că acestea trebuie să reducă emisiile cu cel puțin 50% în termen de patru ani și cu 85% până la finalul perioadei contractuale de 15 ani.

Reducerile vor fi evaluate în raport cu sisteme de referință care reflectă cele mai eficiente tehnologii convenționale de producție din sectoarele relevante.

Ajutorul va lua forma unor contracte pentru diferență pe carbon cu sens dublu, cu o durată de 15 ani. Beneficiarii vor primi plăți anuale legate de evoluțiile pieței, inclusiv prețurile certificatelor din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, ETS, sau prețurile inputurilor energetice, în comparație cu tehnologiile convenționale.

Măsura acoperă doar costurile suplimentare ale proceselor de producție mai curate. Dacă aceste procese devin mai ieftin de operat, beneficiarii vor trebui să ramburseze diferența.

Schema se aplică unor sectoare acoperite de ETS, inclusiv oțel și alte metale, gips, sticlă și ceramică, hârtie și celuloză, ciment, var și produse chimice.

Măsura urmează unei scheme aprobate de Comisie în februarie 2024 și înlocuiește o schemă aprobată în martie 2025, pe care autoritățile germane au decis să nu o implementeze în forma respectivă și să o reproiecteze.

Comisia a evaluat schema în baza articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea unor activități economice în anumite condiții.

Executivul european a aplicat și Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, CEEAG, care permit statelor membre să sprijine măsuri de reducere sau eliminare a emisiilor de CO₂.

Comisia a constatat că schema este necesară și adecvată pentru sprijinirea decarbonizării în sectoarele acoperite de ETS, în linie cu obiectivele europene și naționale de mediu.

Comisia a mai stabilit că schema are efect stimulativ, deoarece beneficiarii nu ar realiza aceste investiții în decarbonizare fără sprijin public.

Executivul european consideră că impactul asupra concurenței și comerțului în UE este limitat. Potrivit Comisiei, procesul competitiv de licitație va contribui la menținerea ajutorului la nivelul minim necesar.

Germania s-a angajat să se asigure că ajutorul produce reduceri globale de CO₂ și nu doar mută emisiile dintr-un sector în altul.

Schema cere, de exemplu, ca hidrogenul utilizat să respecte legislația UE privind hidrogenul regenerabil sau cu emisii reduse de carbon. Autoritățile germane au verificat și că emisiile indirecte de CO₂ generate de electricitatea folosită vor fi limitate în comparație cu reducerile totale care trebuie obținute.

„Decizia de astăzi sprijină industria în trecerea la o producție mai curată, menținând în același timp un accent clar pe eficiență și echitate. Această schemă va contribui la reduceri substanțiale ale emisiilor în sectoare-cheie, folosind sprijinul public într-un mod țintit și proporțional”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședintă executivă pentru o tranziție curată, justă și competitivă.

Ea a spus că măsura arată cum poate avansa decarbonizarea, păstrând condiții de concurență echitabile și asigurând funcționarea concurenței pentru prosperitatea pe termen lung a Europei.

Ajutoarele de stat sunt controlate la nivelul Uniunii Europene pentru a evita distorsionarea concurenței pe piața internă. Statele membre pot acorda sprijin public pentru anumite obiective, inclusiv climă, energie și protecția mediului, dacă măsurile sunt necesare, proporționale și compatibile cu regulile UE.

Orientările CEEAG din 2022 stabilesc modul în care Comisia evaluează compatibilitatea ajutoarelor pentru protecția mediului, inclusiv protecția climei, și pentru energie, atunci când acestea trebuie notificate în baza tratatului.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, ETS, este unul dintre principalele instrumente ale politicii climatice europene. El urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor.

ETS este prima piață majoră de carbon din lume și rămâne cea mai mare. Revizuirea directivei ETS în cadrul pachetului Fit for 55 a consolidat sistemul existent și a extins prețul carbonului la noi sectoare.

Pentru industria europeană, schemele de acest tip sunt relevante pentru tranziția către procese de producție cu emisii reduse, în sectoare unde costurile investițiilor sunt ridicate și unde competitivitatea depinde de energia, materiile prime și tehnologiile utilizate.