Comisia Europeană a publicat raportul privind politica de concurență în 2025, prezentând reforme și acțiuni de aplicare în ajutoare de stat, carteluri, fuziuni, piețe digitale și subvenții străine.

Pe scurt

1. Raportul prezintă principalele inițiative legislative, evoluții de politică și acțiuni de aplicare a regulilor de concurență din 2025.

2. Comisia a adoptat cadrul de ajutoare de stat pentru Clean Industrial Deal și a aprobat nouă măsuri naționale, notificate de cinci state membre, în valoare totală de aproximativ 18,4 miliarde de euro.

3. În 2025, Comisia a aplicat amenzi importante în antitrust și carteluri, inclusiv 2,95 miliarde de euro pentru Google Adtech, 500 milioane de euro pentru Apple și 200 milioane de euro pentru Meta în baza Digital Markets Act.

4. În controlul fuziunilor, Comisia a primit 384 de notificări, a adoptat 370 de decizii și nu a interzis nicio tranzacție în 2025.

5. Comisia estimează că aplicarea regulilor de concurență a generat economii directe pentru clienți între 12,4 și 21,9 miliarde de euro în 2025.

Comisia Europeană a publicat raportul privind politica de concurență pentru 2025, document care prezintă principalele reforme, consultări și acțiuni de aplicare a regulilor UE în domeniul concurenței.

Raportul este transmis Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene, Comitetului Economic și Social European și Comitetului European al Regiunilor. Documentul este însoțit de un raport de lucru al serviciilor Comisiei, care detaliază evoluțiile de politică, aplicarea regulilor și jurisprudența relevantă pe sectoare.

Comisia afirmă că politica de concurență a fost folosită în 2025 ca instrument pentru consolidarea pieței unice, competitivitate, tranziția curată și digitală, reducerea barierelor și protejarea consumatorilor. Documentul plasează aceste evoluții într-un context marcat de schimbări geopolitice, presiuni asupra energiei, digitalizare și vulnerabilități ale lanțurilor de aprovizionare.

O parte centrală a raportului este adoptarea Clean Industrial Deal State Aid Framework, CISAF, noul cadru de ajutoare de stat pentru sprijinirea tranziției industriale curate. Comisia precizează că acest cadru permite statelor membre să susțină investiții în energie curată, decarbonizare industrială, tehnologii curate, reducerea riscurilor pentru investiții și compensarea temporară a prețurilor la electricitate pentru utilizatorii energointensivi.

Până la sfârșitul anului 2025, Comisia adoptase opt decizii prin care a aprobat nouă măsuri naționale notificate de cinci state membre, cu o valoare totală de aproximativ 18,4 miliarde de euro. Cadrul CISAF rămâne în vigoare până la finalul anului 2030 și completează alte instrumente de ajutor de stat, inclusiv Regulamentul general de exceptare pe categorii, liniile directoare privind clima, protecția mediului și energia, precum și orientările privind ajutoarele regionale.

Raportul menționează și noile reguli privind serviciile de interes economic general în domeniul locuințelor accesibile. Comisia spune că aceste reguli oferă statelor membre mai multă flexibilitate pentru finanțarea locuințelor sociale și accesibile, cu proceduri mai clare și simplificate.

În domeniul medicamentelor critice, Comisia a oferit în 2025 orientări privind modul în care ajutoarele de stat pot sprijini proiecte legate de securitatea aprovizionării, în contextul propunerii privind Critical Medicines Act. Raportul arată că această abordare urmărește diversificarea lanțurilor de aprovizionare și consolidarea producției farmaceutice în UE.

Comisia a început și revizuirea Regulamentului general de exceptare pe categorii, GBER, instrument care permite statelor membre să acorde anumite tipuri de ajutor fără aprobare prealabilă din partea Comisiei, dacă sunt respectate condițiile stabilite la nivel european. Revizuirea urmărește reducerea poverii administrative, mai multă claritate juridică și adaptarea regulilor la prioritățile economice, sociale și tehnologice actuale.

În controlul fuziunilor, raportul arată că Executivul european a primit 384 de notificări în 2025 și a adoptat 370 de decizii. Procedura simplificată a fost folosită în 88% dintre decizii, iar Comisia a intervenit în nouă cazuri, toate aprobate cu condiții. Nicio tranzacție nu a fost interzisă în 2025.

Comisia a lansat în 2025 și revizuirea orientărilor privind fuziunile orizontale și neorizontale. Noua abordare urmărește adaptarea analizei concentrărilor economice la transformări precum digitalizarea, controlul unor volume mari de date, inteligența artificială, globalizarea, reziliența și capacitatea companiilor europene de a concura la nivel global.

Raportul notează că noile orientări privind fuziunile sunt așteptate în 2026 și vor reflecta practica evolutivă a Comisiei și jurisprudența instanțelor UE.

În antitrust, Comisia a continuat aplicarea regulilor împotriva abuzurilor de poziție dominantă, acordurilor anticoncurențiale și cartelurilor. Raportul menționează decizia Google Adtech, prin care Comisia a amendat Google cu 2,95 miliarde de euro pentru favorizarea propriilor servicii de tehnologie publicitară online în detrimentul concurenților, al advertiserilor și al editorilor online.

În cazul Microsoft Teams, Comisia a acceptat angajamentele Microsoft pentru a răspunde preocupărilor privind legarea platformei Teams de suitele Office 365 și Microsoft 365 pentru clienții business. Angajamentele includ versiuni ale acestor suite fără Teams, la preț redus, posibilitatea pentru clienții cu licențe pe termen lung de a trece la suite fără Teams, interoperabilitate cu instrumente concurente și facilitarea transferului de date din Teams.

În sectorul bunurilor de lux, Comisia a amendat Gucci, Chloé și Loewe cu un total de 157 milioane de euro pentru practici de menținere a prețurilor de revânzare. Potrivit raportului, cele trei companii au restrâns libertatea retailerilor online și fizici independenți de a-și stabili propriile prețuri.

În zona cartelurilor, Comisia a amendat 15 mari producători auto și Asociația Constructorilor Europeni de Automobile cu 458 milioane de euro pentru participarea la un cartel privind reciclarea vehiculelor scoase din uz. Raportul arată că producătorii auto au convenit timp de peste 15 ani să nu plătească firmele de dezmembrare pentru procesarea vehiculelor scoase din uz și au coordonat comportamentul privind reciclarea.

Comisia a amendat Delivery Hero și Glovo cu 329 milioane de euro pentru un cartel în sectorul livrărilor online de mâncare și produse alimentare. Cazul este prezentat ca prima decizie a Comisiei care sancționează un cartel ce afectează piața muncii prin acorduri de tip no-poach, adică înțelegeri de a nu recruta angajații concurentului. Raportul notează și că este primul caz în care Comisia sancționează folosirea unei participații minoritare pentru coordonarea comportamentului unor concurenți.

Comisia a amendat și producători de baterii auto de pornire și asociația Eurobat cu aproximativ 72 milioane de euro pentru un cartel de lungă durată privind bateriile vândute producătorilor de mașini și camioane.

În domeniul Digital Markets Act, raportul arată că aplicarea regulilor pentru marile platforme digitale a produs schimbări concrete pentru consumatori și companii. Comisia menționează deschiderea ecosistemelor mobile, posibilitatea dezvoltatorilor de a oferi magazine alternative de aplicații pe iOS și iPadOS, transferul eSIM între telefoane Android și iPhone și ecrane de alegere pentru browserul implicit pe dispozitive iOS.

Comisia a adoptat în 2025 două decizii de specificare privind măsurile pe care Apple trebuie să le ia pentru interoperabilitate pe iOS și iPadOS. În aprilie 2025, Comisia a amendat Apple cu 500 milioane de euro pentru practici anti-steering și Meta cu 200 milioane de euro pentru modelul „consimțământ sau plată” în publicitatea online. Ambele decizii au fost contestate.

Comisia a deschis, de asemenea, proceduri privind o posibilă încălcare a DMA de către Google prin retrogradarea conținutului editorilor media în rezultatele căutării și a lansat trei investigații de piață privind serviciile de cloud computing. Două dintre acestea analizează dacă Amazon Web Services și Microsoft Azure ar trebui desemnate drept gatekeeperi.

În aplicarea Foreign Subsidies Regulation, Comisia a continuat să verifice subvențiile acordate de guverne din afara UE companiilor active pe piața unică. Raportul menționează decizia privind achiziția Covestro de către ADNOC, în care Comisia a acceptat angajamente pentru eliminarea efectelor distorsionante ale unor subvenții străine, inclusiv o garanție de stat nelimitată și beneficii fiscale.

Comisia a deschis și o investigație aprofundată din proprie inițiativă privind Nuctech, companie chineză activă în producția de sisteme de detectare a amenințărilor, pe baza unor indicii privind subvenții străine care ar putea distorsiona piața internă.

Raportul include și dimensiunea internațională a politicii de concurență. În 2025, Comisia a continuat cooperarea în cadrul OCDE, International Competition Network, G7 Competition Summit și UNCTAD. Comisia a continuat discuțiile cu Regatul Unit, Canada, Japonia, Coreea de Sud și China și a inclus prevederi privind concurența și controlul subvențiilor în negocierile pentru acorduri comerciale.

Pentru țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE, Comisia spune că obiectivul în domeniul concurenței este sprijinirea unor cadre legislative aliniate la acquis, cu autorități de concurență și ajutor de stat funcționale și independente. În 2025, au fost desfășurate și finalizate reuniuni de screening privind politica de concurență pentru Ucraina și Moldova.

Comisia estimează că intervențiile sale în antitrust, carteluri și fuziuni au generat în 2025 economii directe pentru clienți între 12,4 și 21,9 miliarde de euro. Pentru perioada 2012-2025, economiile medii anuale sunt estimate între 12 și 20 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 60 până la 100 de euro pe gospodărie din UE pe an.

Împreună cu autoritățile naționale de concurență din Rețeaua europeană de concurență, economiile directe pentru clienți sunt estimate la 18 până la 30 miliarde de euro anual pentru perioada 2020-2024, ceea ce corespunde la aproximativ 100 până la 160 de euro pe gospodărie pe an.

Raportul anual privind politica de concurență este instrumentul prin care Comisia Europeană prezintă instituțiilor UE evoluțiile majore din domeniul concurenței, inclusiv reforme, decizii de aplicare, tendințe sectoriale și cooperare internațională.

Politica de concurență a UE se bazează pe trei instrumente clasice, ajutoarele de stat, antitrust și carteluri, respectiv controlul fuziunilor. În ultimii ani, cadrul a fost completat de Digital Markets Act, care vizează marile platforme digitale desemnate drept gatekeeperi, și de Foreign Subsidies Regulation, care permite Comisiei să examineze subvențiile acordate de state din afara UE companiilor active pe piața unică.

Raportul pentru 2025 plasează politica de concurență în centrul agendei de competitivitate a Comisiei, inclusiv prin legătura cu Competitiveness Compass, Clean Industrial Deal, tranziția digitală, locuințele accesibile, medicamentele critice și securitatea economică a Uniunii.