Comisia Europeană a prezentat miercuri Pachetul pentru suveranitate tehnologică, un set de măsuri prin care Uniunea Europeană vrea să își consolideze capacitatea în semiconductori, inteligență artificială, cloud, open source și digitalizarea sistemului energetic.
Pachetul include două propuneri legislative, Chips Act 2.0 și Cloud and AI Development Act, precum și Strategia UE pentru open source și Foaia strategică de parcurs pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. Comisia descrie inițiativa drept o schimbare majoră în abordarea europeană a tehnologiei, într-un moment în care cererea de capacitate de calcul crește rapid odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, iar Europa rămâne dependentă de furnizori din afara Uniunii pentru tehnologii digitale esențiale.
Pe scurt
-
Comisia Europeană a prezentat Pachetul pentru suveranitate tehnologică, axat pe semiconductori, cloud, inteligență artificială, open source și energie digitalizată.
-
Pachetul include două propuneri legislative, Chips Act 2.0 și Cloud and AI Development Act.
-
Comisia definește suveranitatea tehnologică drept capacitatea Europei de a dezvolta, controla și extinde tehnologii, infrastructuri, servicii și date critice.
-
Cloud and AI Development Act urmărește triplarea capacității centrelor de date din Europa în următorii cinci până la șapte ani.
-
Foaia de parcurs pentru energie introduce măsuri pentru integrarea sustenabilă a centrelor de date în sistemul energetic, dezvoltarea rețelelor inteligente, utilizarea AI în energie și schimbul transfrontalier de date energetice.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Europa nu își poate permite să depindă de alții pentru tehnologiile care țin în funcțiune spitalele, stabilizează rețelele energetice și protejează serviciile digitale. „Este vorba despre protejarea cetățenilor noștri, apărarea intereselor noastre și capacitatea de a face propriile alegeri”, a spus ea, potrivit comunicatului Comisiei.
Comisia prezintă pachetul ca parte a ambiției europene de a deveni un „continent AI”. În logica executivului european, inteligența artificială nu poate fi dezvoltată fără cloud, centre de date, cipuri și acces la date, iar aceste infrastructuri nu pot fi tratate doar ca servicii comerciale, deoarece susțin administrația publică, sănătatea, energia, apărarea, finanțele și activitățile industriale.
Documentul de întrebări și răspunsuri definește suveranitatea tehnologică drept capacitatea Europei de a dezvolta, controla și extinde tehnologiile, infrastructurile, serviciile și datele critice care susțin economia, securitatea și societatea. Comisia spune că pachetul marchează o schimbare decisivă, prin reducerea dependențelor și construirea capacității proprii europene.
Pentru cetățeni, Comisia pune accent pe securitatea datelor, locuri de muncă tehnice și protejarea valorilor europene. Pentru companii, pachetul este prezentat ca un instrument de competitivitate, prin acces la tehnologii sigure, conforme cu regulile europene și mai puțin expuse riscurilor juridice sau geopolitice. Pentru guverne, miza este securitatea infrastructurilor critice, capacitatea de reglementare și protejarea serviciilor publice digitale.
Primul pilon legislativ este Chips Act 2.0. Comisia spune că semiconductori sunt esențiali pentru inteligența artificială, cloud, automobile, sănătate, energie și apărare. Piața globală a cipurilor era evaluată în 2025 la aproximativ 595 de miliarde de euro și ar urma să depășească pragul de un trilion de euro până în 2030, în timp ce componentele legate de AI ar urma să reprezinte peste 70% din piața globală a semiconductorilor.
Chips Act 2.0 va construi pe legislația europeană deja în vigoare din 2023, dar va încerca să corecteze vulnerabilitățile rămase în producția avansată și designul de cipuri. Comisia vrea să accelereze autorizările, să stimuleze cererea europeană, să susțină investițiile și proiectele strategice, să reducă vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare și să creeze o etichetă de excelență pentru regiunile europene active în semiconductori.
Al doilea pilon legislativ, Cloud and AI Development Act, este prezentat ca element central al Planului de acțiune pentru continentul AI. Propunerea urmărește triplarea capacității centrelor de date din Europa în următorii cinci până la șapte ani, dezvoltarea tehnologiilor cloud și AI avansate și sustenabile și introducerea unui cadru unic european pentru evaluarea suveranității în cloud și AI.
Comisia susține că lipsa unui cadru clar produce riscul de „sovereign washing”, adică prezentarea unor servicii ca fiind suverane sau sigure fără criterii verificabile. Noul cadru ar urma să ajute utilizatorii, mai ales pe cei care gestionează date sensibile sau aplicații critice, să identifice servicii de cloud și AI de încredere.
Pachetul include și Strategia UE pentru open source. Comisia spune că Europa are peste trei milioane de contribuitori open source, iar acest ecosistem poate oferi alternative europene în domenii precum cloud, AI, internet, securitate cibernetică și semiconductori. Strategia urmărește extinderea utilizării open source în sectorul public și privat, sprijinirea companiilor open source, întreținerea pe termen lung a infrastructurii digitale deschise și consolidarea competențelor.
În fișa informativă, Comisia sintetizează pachetul prin cinci obiective: creșterea capacității industriale europene, asigurarea aprovizionării cu tehnologii digitale, creșterea posibilităților de alegere pentru utilizatori, dezvoltarea și controlul tehnologiilor și infrastructurilor critice și stabilirea standardelor pentru tehnologii strategice. Aceeași fișă arată că pachetul include Chips Act 2.0, Cloud and AI Development Act, Strategia UE pentru open source și Foaia de parcurs pentru digitalizare și AI în energie.
Una dintre dimensiunile cele mai importante ale pachetului este energia. Comisia a publicat Foaia strategică de parcurs pentru digitalizare și AI în energie, într-un context în care creșterea centrelor de date și a capacităților de calcul poate pune presiune pe rețele, prețuri, resurse de apă și obiectivele climatice. Documentul arată că centrele de date reprezintă în prezent aproximativ 2,5% din consumul de electricitate al UE, iar capacitatea instalată ar putea crește de la aproximativ 12 GW în 2025 la aproximativ 28 GW în 2030.
Foaia de parcurs are trei piloni. Primul privește integrarea sustenabilă a centrelor de date în sistemul energetic, prin acorduri între operatorii de centre de date, actorii din energie și autoritățile publice. Al doilea urmărește folosirea digitalizării și AI pentru rețele electrice mai inteligente, contoare inteligente, prognoză, mentenanță predictivă și managementul congestiei. Al treilea vizează schimbul transfrontalier de date energetice, necesar pentru servicii energetice inteligente și pentru antrenarea modelelor AI.
Comisia estimează că digitalizarea poate aduce economii directe anuale de peste 71 de miliarde de euro pentru consumatori și peste 300 de miliarde de euro în beneficii mai largi pentru sistem. Documentul citează și estimarea Agenției Internaționale pentru Energie potrivit căreia aplicațiile AI existente în operațiunile și mentenanța centralelor electrice ar putea genera economii globale anuale de 95 de miliarde de euro până în 2035.
În anunțul Direcției Generale Energie, Comisia notează că flexibilitatea pe partea cererii ar putea reduce direct costurile de electricitate ale consumatorilor din UE cu peste 71 de miliarde de euro pe an, echivalentul unei reduceri de 64% a costurilor consumului de electricitate. Pentru industrie, digitalizarea ar putea permite costuri mai mici, eficiență mai mare și o reacție mai rapidă la semnalele de preț.
Centrele de date sunt tratate ca infrastructură strategică, dar și ca posibilă sursă de presiune asupra sistemului energetic. Comisia vrea un model de acord tripartit pentru integrarea sustenabilă a centrelor de date, cu măsuri privind planificarea rețelelor, cererile de conectare, contractele de achiziție de energie, flexibilitatea, recuperarea căldurii reziduale și performanța energetică. Modelul ar urma să fie publicat și promovat în a doua jumătate a anului 2026.
Comisia pregătește și un sistem european de rating pentru centrele de date, care va acoperi eficiența energetică, eficiența utilizării apei, folosirea energiei curate, reutilizarea căldurii reziduale și flexibilitatea. Schema de rating ar urma să fie adoptată în 2026, primele etichete ar urma să apară în 2027, iar evaluarea necesității unor standarde minime europene de performanță energetică este prevăzută pentru 2027.
Digitalizarea sistemului energetic include și accelerarea contoarelor inteligente. Comisia anunță o propunere legislativă în 2026 pentru accelerarea instalării contoarelor inteligente în UE, astfel încât consumatorii să își poată gestiona mai bine consumul, să participe la flexibilitate și să beneficieze de prețuri dinamice. Documentul prevede și indicatori europeni pentru rețele inteligente, cu rol în evaluarea investițiilor, performanței și integrării tehnologiilor digitale.
În domeniul AI pentru energie, Comisia va sprijini dezvoltarea de modele AI pentru managementul și planificarea rețelelor electrice. Un acord de proiect pentru lansarea comunității de practică AI.grids este semnat odată cu foaia de parcurs, iar apeluri Horizon Europe dedicate vor fi deschise în 2026 și 2027, cu prime modele operaționale vizate până la sfârșitul lui 2027.
Evenimentul de lansare de la Bruxelles include două inițiative fanion: comunitatea AI.grids, pentru dezvoltarea unui cadru-pilot de modele AI europene pentru managementul și planificarea rețelelor, și o declarație de intenție semnată de 14 asociații industriale europene privind integrarea sustenabilă a centrelor de date în sistemul energetic.
Securitatea cibernetică este una dintre mizele transversale. Foaia de parcurs identifică infrastructurile solare și eoliene ca prioritate de risc, inclusiv din cauza posibilității manipulării producției de electricitate, accesului neautorizat la date operaționale, infiltrării lanțurilor de aprovizionare și declanșării unor întreruperi de la distanță. Comisia face o evaluare a riscurilor pentru instalațiile solare și eoliene și a restricționat folosirea fondurilor UE pentru proiecte cu invertoare de la furnizori cu risc ridicat.
Pachetul nu intră imediat în vigoare. Cele două propuneri legislative, Chips Act 2.0 și Cloud and AI Development Act, vor fi negociate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene înainte de adoptare. Comisia anunță și lansarea unei cereri pentru AI Gigafactories în iulie, după acordul de principiu din 1 iunie al consiliului de guvernanță al Întreprinderii Comune EuroHPC.
Pachetul pentru suveranitate tehnologică combină politică industrială, reglementare digitală, energie, securitate economică și infrastructură critică. Comisia încearcă să răspundă simultan la trei presiuni: dependența de furnizori non-europeni, creșterea rapidă a nevoii de capacitate de calcul pentru AI și riscul ca infrastructura digitală să intre în competiție cu obiectivele energetice și climatice ale UE.
Pentru Europa, testul va fi dublu. Instituțiile trebuie să transforme pachetul în reguli și investiții suficient de concrete pentru a reduce dependențele strategice, dar trebuie să păstreze piața deschisă pentru partenerii considerați compatibili cu standardele europene. În paralel, extinderea centrelor de date și a infrastructurii AI va trebui integrată în rețelele energetice fără creșteri suplimentare de costuri, blocaje de conectare sau presiuni nesustenabile asupra apei și electricității.