Comisia Europeană a publicat Codul de practică pentru marcarea și etichetarea conținutului generat sau modificat cu inteligență artificială, un instrument voluntar pentru aplicarea obligațiilor de transparență din Regulamentul privind inteligența artificială. Regulile vor conta pentru companii, platforme, dezvoltatori AI, instituții, media și organizații care folosesc sisteme generative, începând cu 2 august 2026.
Pe scurt
-
Codul este voluntar, dar semnatarii îl vor putea folosi pentru a demonstra respectarea obligațiilor de transparență din Regulamentul privind inteligența artificială.
-
Din 2 august 2026, deepfake-urile și anumite texte generate sau modificate cu AI pe teme de interes public trebuie etichetate clar.
-
Furnizorii de sisteme AI generative trebuie să marcheze conținutul audio, imagine, video sau text într-un format detectabil de mașini.
-
Codul prevede folosirea de metadate semnate digital, watermarking imperceptibil și soluții de detectare accesibile pentru verificarea originii conținutului.
-
Pentru texte publicate pe teme de interes public, obligația de etichetare nu se aplică dacă a existat revizie umană, control editorial și o persoană fizică sau juridică își asumă responsabilitatea editorială.
Codul de practică este deschis pentru semnare de către furnizorii și utilizatorii de sisteme AI generative. După aprobarea sa ca adecvat de către Comisie și Comitetul pentru AI, semnatarii vor putea arăta că respectă obligațiile relevante din Regulamentul privind inteligența artificială care intră în aplicare la 2 august 2026.
Noile obligații vizează situații în care publicul poate fi indus în eroare cu privire la originea unui conținut. Utilizatorii trebuie informați atunci când interacționează cu un sistem AI interactiv, cum ar fi un chatbot, iar deepfake-urile și textele generate sau modificate cu AI pe teme de interes public trebuie identificate clar.
„Europenii au dreptul să știe dacă ceea ce văd, aud sau citesc a fost creat sau modificat de AI, mai ales atunci când un astfel de conținut poate influența dezbaterea publică”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. Ea a spus că transparența este modul prin care este protejată încrederea și a invitat furnizorii și utilizatorii de AI să adere la cod.
Codul a fost redactat de șase experți independenți, cu contribuții din partea a peste 180 de actori. Printre aceștia s-au aflat furnizori și utilizatori de sisteme și modele AI generative, asociații, întreprinderi mici și mijlocii, mediul academic, sectorul public și organizații ale societății civile.
Documentul are două secțiuni principale. Prima se adresează furnizorilor de sisteme AI generative și descrie cum trebuie marcat conținutul audio, imagine, video sau text pentru a putea fi detectat ca generat sau modificat artificial. A doua secțiune se adresează celor care folosesc aceste sisteme și explică modul în care trebuie etichetate deepfake-urile și anumite texte publicate pentru informarea publicului pe teme de interes public.
Pentru furnizori, codul cere soluții de marcare în format machine-readable, astfel încât conținutul generat sau modificat cu AI să poată fi detectat automat. Documentul descrie o abordare în mai multe straturi, bazată pe metadate semnate digital și watermarking imperceptibil, cu excepții pentru anumite tipuri de text foarte scurt sau pentru sisteme închise.
Metadatele pot include informații despre faptul că un conținut a fost generat sau modificat de AI, momentul producerii sau manipulării, numele sistemului AI, numele furnizorului și, acolo unde este relevant, versiunea modelului. Pentru conținutul modificat, codul recomandă indicarea tipului de intervenție făcută de sistem, de exemplu eliminarea unui obiect dintr-o imagine.
Codul cere și soluții de detectare. Furnizorii trebuie să pună la dispoziție mecanisme prin care utilizatorii, platformele, cercetătorii, media, fact-checkerii, autoritățile sau publicul să poată verifica dacă un conținut a fost generat sau modificat de sistemul lor AI. Rezultatele detectării trebuie prezentate clar, accesibil și ușor de înțeles.
Documentul intră și în zona de protecție a datelor. Dacă o soluție de detectare presupune încărcarea unui fișier, conținutul trebuie tratat ca sensibil, folosit doar pentru detectarea marcajelor și șters imediat după finalizarea procesului, cu o politică de tip zero retention, cu excepțiile strict necesare pentru securitate și prevenirea abuzurilor.
Pentru utilizatorii de sisteme AI, codul explică modul în care trebuie etichetate deepfake-urile și textele publicate pe teme de interes public. Deepfake-ul este definit ca imagine, audio sau video generat ori modificat cu AI care seamănă cu persoane, obiecte, locuri, entități sau evenimente existente și poate părea autentic sau adevărat pentru o persoană.
Eticheta vizibilă trebuie să fie clară și ușor de recunoscut de la prima expunere. Codul propune folosirea unor pictograme europene cu textul „AI generated” pentru conținut complet generat de AI și „AI modified” pentru conținut modificat parțial cu AI, precum și un simbol de bază „AI” care poate fi completat cu informații suplimentare.
Pentru imagini și materiale video, eticheta trebuie plasată într-un loc ușor vizibil, de exemplu în colțul din dreapta sus, și trebuie să rămână perceptibilă suficient timp. Pentru video, codul recomandă afișarea etichetei la început, la intervale regulate și după întreruperi, cum ar fi pauzele publicitare.
Pentru conținut audio, etichetarea trebuie făcută printr-un avertisment sonor scurt, la începutul materialului, într-un limbaj simplu. Dacă audio-ul este redat pe un ecran, de exemplu pe un telefon sau într-o mașină, codul recomandă și o etichetă vizuală suplimentară.
Pentru textele publicate pe teme de interes public, eticheta poate fi plasată deasupra textului, la început, lângă titlu sau într-o zonă clară de identificare. În cazul textelor scurte, unde o etichetă aplicată direct ar afecta lizibilitatea, codul permite o notificare contextuală în interfață.
O prevedere importantă pentru media și publicații privește revizia umană și controlul editorial. Pentru textele generate sau modificate cu AI și publicate pentru informarea publicului, obligația de etichetare nu se aplică atunci când conținutul a trecut printr-un proces de revizie umană sau control editorial și când o persoană fizică sau juridică își asumă responsabilitatea editorială.
Codul precizează că aplicarea acestor proceduri nu trebuie să afecteze libertatea presei, independența editorială și protecția surselor jurnalistice. Pentru furnizorii de servicii media, procedurile editoriale și standardele profesionale existente pot fi folosite pentru respectarea acestei părți a codului, dacă ele îndeplinesc cerințele aplicabile.
Documentul tratează separat operele artistice, creative, satirice, ficționale sau similare. În aceste cazuri, existența conținutului generat sau modificat cu AI trebuie comunicată într-un mod adecvat, dar fără să împiedice afișarea, receptarea sau exploatarea normală a operei.
Codul va fi completat prin orientări ale Comisiei. Acestea vor clarifica domeniul de aplicare al obligațiilor legale și aspectele care nu sunt acoperite de cod, pentru a ajuta furnizorii și utilizatorii de AI să aplice cerințele de transparență.
Regulamentul privind inteligența artificială stabilește obligații diferite pentru furnizorii de sisteme AI, cei care le folosesc și actorii care publică sau distribuie conținut. În cazul transparenței, obiectivul este ca o persoană să poată ști, la momentul interacțiunii sau al primei expuneri, că un conținut a fost generat ori modificat artificial.
Codul de practică nu înlocuiește legea și nu oferă, singur, o dovadă definitivă de conformitate. El descrie însă pașii tehnici și organizaționali pe care semnatarii îi pot folosi pentru a demonstra că au aplicat obligațiile prevăzute de Regulamentul privind inteligența artificială.