Comisia Europeană lucrează deja la modificarea unei părți din legislația privind vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare după ce a identificat un blocaj tehnic care afectează România. Francisco Riverigo Gordejo, șeful Unității Sănătatea animală din Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, DG SANTE, le-a spus eurodeputaților din Comisia pentru agricultură că serviciile executivului european sunt în contact zilnic cu autoritățile române și cunosc exact problema care trebuie corectată.
Pe scurt
-
Francisco Riverigo Gordejo a spus că, în cazul României, vaccinarea este soluția pe care Comisia o consideră necesară pentru eliminarea pestei micilor rumegătoare și reluarea comerțului.
-
Comisia a identificat un blocaj tehnic într-o parte a anexei unui regulament delegat și spune că a început deja să lucreze la modificarea acesteia.
-
Oficialul european a precizat că DG SANTE este în contact direct, zilnic, cu autoritățile române în legătură cu problema vaccinării.
-
Regulile actuale prevăd restricții pentru deplasarea animalelor vaccinate și a produselor provenite de la acestea și, în anumite situații, o perioadă de 24 de luni după ultima vaccinare.
-
Modificarea anunțată de Comisie este în pregătire. Textul juridic nou nu a fost încă adoptat, iar efectele exacte asupra comerțului și exporturilor vor depinde de forma finală a regulilor.
Riverigo Gordejo a răspuns în AGRI întrebărilor ridicate de eurodeputați români privind consecințele vaccinării asupra crescătorilor și posibilității de a comercializa animale și produse provenite de la acestea. El a prezentat poziția Comisiei fără echivoc în privința necesității intervenției sanitare: într-o țară în care virusul circulă, menținerea bolii blochează perspectivele comerciale, în timp ce vaccinarea, urmată de eliminarea agentului patogen, poate permite revenirea comerțului.
Problema este că actualele norme europene privind vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare produc propriile restricții comerciale. Regulamentul delegat care stabilește condițiile vaccinării de urgență prevede reguli pentru deplasarea animalelor vaccinate și a produselor provenite de la acestea. Dacă animalele vaccinate sunt menținute în exploatații, actualul cadru prevede o perioadă de 24 de luni de la ultima vaccinare, însoțită de supraveghere clinică și de laborator. Dacă toate animalele vaccinate sunt sacrificate sau ucise, perioada de așteptare prevăzută este de șase luni.
Comisia recunoaște acum că există o problemă în modul în care aceste norme funcționează pentru România. Riverigo Gordejo a explicat că blocajul se găsește în elementele tehnice ale unei părți din anexa regulamentului delegat și că serviciile Comisiei au identificat deja punctul care trebuie modificat. El a spus că executivul european a început să acționeze pentru rezolvarea problemei și că se află într-un contact foarte strâns cu autoritățile române.
Oficialul DG SANTE a indicat și un calendar politic al intervenției, fără să ofere însă o dată juridică precisă. Potrivit explicației sale, Comisia urmărește ca legislația să fie modificată până în momentul în care România va fi pus în aplicare vaccinarea. Această afirmație indică intenția executivului european de a corela modificarea normelor cu programul românesc, dar nu echivalează cu adoptarea actului juridic sau cu o dată obligatorie de intrare în vigoare.
Pentru Comisie, problema românească face parte dintr-o discuție europeană mai amplă despre folosirea vaccinării în locul unor strategii bazate exclusiv pe sacrificarea animalelor și restricționarea circulației. Evaluarea legislației europene privind sănătatea animală a identificat vaccinarea ca una dintre zonele în care regulile pot fi îmbunătățite, atât pentru a face instrumentul mai atractiv pentru state și crescători, cât și pentru a reduce consecințele comerciale care pot descuraja utilizarea sa.
Riverigo Gordejo a invocat experiența Franței, Spaniei și Italiei în combaterea dermatozei nodulare contagioase pentru a arăta că vaccinarea coordonată poate elimina un virus fără a transforma restricțiile comerciale într-un obstacol permanent. El a spus că experiența respectivă poate servi drept reper pentru adaptarea normelor aplicabile micilor rumegătoare, cu reguli care să țină cont atât de realitatea epidemiologică, cât și de posibilitatea menținerii comerțului în condiții de siguranță.
Comisia avertizează totuși că vaccinarea nu elimină toate problemele de supraveghere. Într-o populație vaccinată, detectarea circulației virusului poate deveni mai dificilă, ceea ce impune monitorizare suplimentară și costuri mai mari. Din acest motiv, modificarea regulilor nu înseamnă dispariția tuturor controalelor, ci găsirea unui sistem care să permită utilizarea vaccinării fără ca animalele sănătoase și produsele provenite din acestea să rămână blocate inutil de restricții disproporționate.
Există și o diferență între comerțul în interiorul Uniunii și exporturile către țări terțe. Comisia poate modifica regulile europene privind statutul sanitar, circulația și condițiile aplicabile animalelor vaccinate, însă acceptarea acestora pe piețele externe depinde și de autoritățile statelor importatoare. DG SANTE lucrează în paralel pentru ca partenerii comerciali să accepte mai bine vaccinarea și regionalizarea ca instrumente de combatere a bolilor, dar schimbarea legislației UE nu garantează automat redeschiderea fiecărei piețe din afara Uniunii.
Pentru crescătorii români, următorul pas decisiv va fi textul juridic prin care Comisia modifică anexa identificată de Riverigo Gordejo. Abia acel document va arăta ce restricții sunt schimbate, în ce condiții vor putea circula animalele vaccinate și produsele provenite de la acestea și cât de repede se poate transforma vaccinarea dintr-un instrument sanitar într-o cale realistă către reluarea comerțului.