Comisia Europeană propune termene mai scurte pentru recunoașterea calificărilor profesionale în alte state UE și despăgubiri pentru anumite întârzieri ale autorităților. Pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă ar permite și folosirea unor documente digitale pentru dovedirea calificărilor și a asigurării sociale, în paralel cu întărirea cooperării dintre inspectoratele de muncă. Propunerile legislative trebuie aprobate de Parlamentul European și de Consiliu.
Pe scurt
-
Recunoașterea calificărilor ar fi accelerată printr-o procedură digitală comună, cu termene de cinci săptămâni pentru recunoașterea automată și 11 săptămâni pentru celelalte cereri. Solicitanții ar putea cere despăgubiri pentru anumite întârzieri imputabile autorităților, în condițiile prevăzute de proiect.
-
Atestările digitale și un nou instrument Europass ar ajuta lucrătorii și angajatorii să verifice și să compare calificări din țări diferite. Formatul digital nu ar înlocui recunoașterea necesară pentru exercitarea unei profesii reglementate.
-
ESSPASS ar permite folosirea online a documentului A1 pentru lucrătorii detașați și a cardului european de asigurări sociale de sănătate. Cardul ar trebui emis în cel mult 24 de ore de la o cerere completă; documentele pe hârtie ar rămâne disponibile.
-
Autoritatea Europeană a Muncii ar sprijini inspecții care să acopere explicit și drepturile lucrătorilor din țări terțe. Inspecțiile ar necesita în continuare acordul statelor participante, iar refuzurile ar trebui justificate.
-
Propunerile legislative trebuie negociate în Parlament și Consiliu. Calendarul propus prevede documente A1 digitale la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului relevant și principalele schimbări digitale pentru calificări și cardul european la trei ani de la intrarea în vigoare a actelor respective.
Prima schimbare privește accesul la profesiile reglementate, pentru care exercitarea activității depinde de o calificare recunoscută. Comisia propune reducerea termenelor de la trei luni la cinci săptămâni în cazurile care beneficiază de recunoaștere automată și de la patru luni la 11 săptămâni pentru celelalte cereri. Procedurile ar urma să se desfășoare printr-o platformă europeană comună, iar cererile și documentele justificative ar fi acceptate în toate limbile oficiale ale UE, reducând necesitatea traducerilor autorizate.
Platforma ar permite solicitantului să urmărească dosarul, iar autorităților din țara de origine și din țara în care acesta vrea să lucreze să schimbe direct dovezile necesare. Autoritatea care primește cererea ar trebui să semnaleze documentele lipsă în cel mult o săptămână. Noile termene nu ar elimina verificarea calificării. Procedura include completarea dosarului și, când este necesar, obținerea unor confirmări de la statul de origine.
Pentru nerespectarea termenelor, proiectul introduce dreptul de a cere despăgubiri calculate pe zi de întârziere. Acesta s-ar activa dacă autoritatea din statul de origine depășește cu peste cinci zile calendaristice termenele vizate sau dacă autoritatea din statul gazdă le depășește cu peste zece zile. Calculul ar începe din prima zi după expirarea termenului, însă statului gazdă nu i s-ar imputa timpul în care așteaptă dovezi cerute statului de origine ori țării terțe care a emis calificarea. Statele ar putea plafona suma totală. Propunerea de modificare a directivei privind calificările profesionalestabilește aceste condiții.
Pentru calificările incluse în cadrele naționale, titularii ar putea cere gratuit o atestare în portofelul european pentru identitatea digitală, pe care să o prezinte în alte state UE. Pentru calificările acordate în cei zece ani anteriori intrării în vigoare a noului regulament, emiterea la cerere ar trebui să dureze cel mult două săptămâni. Proiectul permite statelor să limiteze această eliberare retroactivă la persoanele care dovedesc că vor folosi documentul pentru a munci în alt stat membru.
Un instrument nou pe platforma Europass ar permite angajatorilor și lucrătorilor să compare gratuit conținutul calificărilor, folosind bazele de date naționale. Documentul digital ar ușura verificarea autenticității unei diplome, iar comparația ar ajuta la înțelegerea pregătirii pe care o atestă. Formatul digital nu ar schimba însă regulile de recunoaștere. Pentru o profesie reglementată, documentul din portofel nu ar înlocui decizia autorității competente.
Pentru fizioterapeuți, Comisia a adoptat separat primul cadru comun de formare, care ar permite recunoașterea automată a calificărilor ce îndeplinesc cerințele minime comune de competențe. Mecanismul privește statele membre participante. Cadrul este supus controlului Parlamentului European și al Consiliului, astfel că adoptarea sa de către Comisie nu înseamnă că noua recunoaștere se aplică deja.
Pachetul abordează și calificările obținute în afara UE. O directivă propusă pentru resortisanții țărilor terțe ar introduce cerințe comune privind documentele, termene de soluționare și dreptul de a contesta deciziile. Recunoașterea automată ar fi posibilă numai pentru calificări provenite din programe de formare aprobate în prealabil, care respectă standardele minime europene, în profesii precum medic, asistent medical generalist sau arhitect.
Recunoașterea unei asemenea calificări într-un stat membru nu ar face decizia transferabilă automat în celelalte. Ea nu ar conferi nici dreptul de a intra, de a locui sau de a munci în UE. Aceste condiții ar rămâne distincte de evaluarea pregătirii profesionale. Comisia precizează aceste limite în explicațiile privind pachetul.
Dovedirea asigurării sociale ar urma o cale similară de digitalizare, prin pașaportul european de securitate socială, ESSPASS. Un lucrător detașat ar putea solicita, primi și prezenta electronic documentul A1, care arată în ce țară este asigurat social. Și cardul european de asigurări sociale de sănătate ar putea fi gestionat online; proiectul stabilește pentru emiterea acestuia un termen de cel mult 24 de ore de la depunerea unei cereri complete.
Instituțiile de securitate socială, inspectorii și furnizorii de servicii medicale ar putea verifica direct dacă un document este autentic, dacă datele sale au fost modificate și dacă mai este valabil. Această verificare ar reduce nevoia confirmărilor administrative separate și ar ajuta la depistarea documentelor falsificate. Folosirea portofelului digital nu ar fi obligatorie. Versiunile pe hârtie ar rămâne disponibile la cerere și ar include elemente de securitate verificabile, potrivit propunerii ESSPASS.
Pentru combaterea abuzurilor în munca transfrontalieră, Comisia propune extinderea mandatului Autorității Europene a Muncii, ELA. Aceasta ar primi un acces mai larg la date pentru analize de risc și ar coordona inspecții care să acopere explicit și drepturile de muncă și de securitate socială ale lucrătorilor din țări terțe. Ofițeri naționali de legătură pentru inspecții ar sprijini cooperarea dintre autorități.
„O cooperare mai strânsă între autoritățile naționale va contribui la combaterea fraudei și a abuzurilor, astfel încât cei care încalcă regulile să nu poată dezavantaja lucrătorii și întreprinderile responsabile”, a declarat în comunicat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei responsabilă de drepturi sociale și competențe. Acesta este obiectivul invocat de executivul european pentru a combina simplificarea procedurilor cu întărirea aplicării regulilor.
ELA ar putea cere din proprie inițiativă organizarea unor inspecții concertate sau comune, dar acestea ar depinde în continuare de acordul statelor participante. Proiectul ar obliga un stat care refuză participarea să își justifice decizia și să comunice motivele în zece zile lucrătoare. Competențele de control ar rămâne exercitate în cadrul național, cu sprijinul autorității europene. Propunerea privind mandatul ELA păstrează explicit condiția consimțământului național.
Pentru lucrători și angajatori, aplicarea schimbărilor ar fi treptată, după încheierea negocierilor legislative. Calendarul propus prevede digitalizarea documentului A1 la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului ESSPASS, iar a cardului european și a altor documente de securitate socială la trei ani. Atestările digitale ale calificărilor și noile proceduri digitale de recunoaștere ar începe să se aplice, de asemenea, la trei ani de la intrarea în vigoare a actelor respective. Aceste intervale nu se calculează de la prezentarea pachetului de către Comisie.