Comisia Europeană pregătește noi măsuri pentru ca startupurile și companiile inovatoare să poată obține mai ușor contracte publice, să testeze tehnologii în infrastructurile europene de cercetare și să negocieze mai rapid folosirea proprietății intelectuale dezvoltate în universități. Comisara europeană pentru startupuri, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva, a prezentat direcțiile viitorului European Innovation Act la reuniunea informală a miniștrilor cercetării și inovării, organizată la Dublin în perioada 20–21 iulie.
Pe scurt
-
Viitorul European Innovation Act va include măsuri prin care achizițiile publice să creeze o piață mai accesibilă pentru produsele și serviciile inovatoare dezvoltate în Europa. Comisia estimează că achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din produsul intern brut european.
-
Comisia pregătește un model european pentru licențierea proprietății intelectuale academice și formarea companiilor desprinse din universități, astfel încât negocierile dintre cercetători, instituții și investitori să devină mai simple și mai rapide.
-
Un nou cadru privind accesul la infrastructurile de cercetare și tehnologie ar urma să ajute în special startupurile și companiile mici să testeze, valideze și dezvolte tehnologii înainte de introducerea lor pe piață.
-
European Research Area Act, pe care Comisia intenționează să îl prezinte în toamna anului 2026, va aborda barierele care afectează mobilitatea cercetătorilor, accesul transfrontalier la infrastructuri, finanțarea și dezvoltarea carierelor științifice.
-
Discuțiile de la Dublin au fost informale și nu au produs o poziție legislativă a Consiliului. Ele vor alimenta lucrările Președinției irlandeze înaintea reuniunilor formale ale miniștrilor cercetării programate în septembrie și decembrie.
Zaharieva a declarat că Europa produce cercetare de nivel mondial, dar valorifică insuficient descoperirile în companii capabile să crească și să rămână în Uniunea Europeană. „Europe does not lack ideas, as we all know, it does not lack talent. What we still need is to become much better at turning scientific breakthroughs into businesses that grow, create jobs, and remain in Europe,” a spus comisara în conferința de presă organizată în timpul reuniunii.
European Innovation Act ar urma să folosească inclusiv puterea de cumpărare a administrațiilor publice pentru a crea cerere pentru produse și servicii noi. Comisara a indicat că achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul european, fără să prezinte la Dublin obligațiile concrete care ar putea fi impuse autorităților sau calendarul adoptării propunerii.
Accesul companiilor noi la contractele publice este în prezent afectat de proceduri complexe, cerințe administrative și dificultatea de a demonstra performanța unor tehnologii care nu au fost încă utilizate la scară mare. Comisia promovează deja achizițiile pentru inovare ca modalitate prin care autoritățile pot cumpăra soluții aflate în dezvoltare și pot ajuta întreprinderile mici să își găsească primele piețe.
Al doilea instrument prezentat de Zaharieva este un model european pentru licențierea proprietății intelectuale academice și crearea de spin-offuri, companii construite în jurul cercetării dezvoltate într-o universitate sau într-un institut. Documentul ar urma să simplifice negocierile privind drepturile asupra tehnologiilor și distribuirea beneficiilor, păstrând remunerarea cercetătorilor și a inovatorilor.
Comisara nu a precizat dacă modelul va avea caracter obligatoriu sau va funcționa ca un set de recomandări. Viitorul act european pentru inovare apare în calendarul Comisiei pentru 2026, dar forma finală, baza juridică și momentul prezentării nu au fost încă anunțate public.
Companiile ar urma să primească și acces mai ușor la infrastructuri în care își pot testa și valida tehnologiile. Zaharieva a anunțat pregătirea unei carte europene privind accesul la infrastructurile de cercetare și tehnologie, destinată în special startupurilor și întreprinderilor mici. Măsura ar putea acoperi laboratoare, instalații de testare și echipamente costisitoare pe care firmele tinere nu le pot construi sau finanța singure, însă condițiile de acces și obligațiile operatorilor nu au fost detaliate la conferința de presă.
Finanțarea rămâne un alt obstacol identificat de Comisie. Zaharieva a făcut trimitere la Scaleup Europe Fund, un fond de aproximativ 5 miliarde de euro susținut în principal de investitori privați, și la European Innovation Council Fund, care gestionează investiții de aproximativ 7 miliarde de euro. Scaleup Europe Fund este conceput pentru companii deep-tech ajunse într-o etapă în care au nevoie de capital semnificativ pentru extindere, iar EQT a fost selectată în mai 2026 pentru a conduce dezvoltarea instrumentului. Primele investiții sunt așteptate în toamna acestui an.
2EU a relatat anterior despre lansarea inițiativei, selectarea administratorului fondului și avertismentele europarlamentarilor că fragmentarea pieței și lipsa capitalului continuă să împingă unele companii europene către finanțare din afara UE. Declarațiile de la Dublin adaugă detalii despre instrumentele nefinanciare pe care Comisia le pregătește: achiziții publice, licențiere academică și acces la infrastructuri.
Miniștrii au discutat separat crearea unei piețe unice pentru cunoaștere, descrisă drept a cincea libertate a pieței unice, alături de libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Ministrul irlandez pentru educație suplimentară și superioară, cercetare, inovare și știință, James Lawless, a spus că barierele continuă să limiteze deplasarea cercetătorilor, cunoștințelor și tehnologiilor între state și între mediul academic și companii.
European Research Area Act este instrumentul legislativ prin care Comisia intenționează să abordeze aceste probleme. Zaharieva a afirmat că propunerea va urmări creșterea investițiilor în cercetare și inovare, o coordonare mai bună între prioritățile europene și cele naționale și protejarea libertății cercetării științifice și a egalității de gen. Comisia programează prezentarea actului în trimestrul al treilea din 2026.
„Europe cannot compete unless knowledge can move as freely as goods, services, capital, and people, and Europe cannot lead unless we turn more of our excellent research into successful innovation,” a declarat Zaharieva. Ea a legat libertatea științifică de capacitatea cercetătorilor și universităților de a lucra fără interferențe politice, un principiu pe care Comisia îl include în pregătirea viitorului act privind Spațiul european de cercetare.
Comisia a adoptat, de asemenea, programul de lucru al European Research Council pentru 2027. Programul stabilește apelurile, bugetele, calendarul și regulile de participare pentru anul următor, iar prima competiție, Starting Grant 2027, se deschide la 22 iulie 2026. Noile reguli extind perioadele în care cercetătorii pot solicita granturi Starting și Consolidator și limitează depunerea la o singură propunere în cadrul aceluiași program anual.
Reuniunea de la Dublin a fost organizată de Președinția irlandeză a Consiliului și a reunit miniștrii responsabili pentru cercetare și inovare din statele membre, reprezentanți ai Comisiei și ai unor țări asociate. Agenda a urmărit contribuția cercetării la competitivitatea, securitatea și prosperitatea Europei și aplicarea foii de parcurs „One Europe, One Market”.
Reuniunile informale nu adoptă legislație și nu stabilesc poziția formală a Consiliului. Ele permit miniștrilor să compare opțiuni înaintea negocierilor desfășurate în formațiunile oficiale ale Consiliului Uniunii Europene. Președinția irlandeză a indicat că discuțiile de la Dublin vor pregăti reuniunile formale COMPET Research din septembrie și decembrie 2026.
Spațiul european de cercetare urmărește de mai mulți ani reducerea fragmentării dintre sistemele naționale, însă cercetătorii continuă să întâmpine condiții diferite de finanțare, carieră și acces la infrastructuri. Viitorul European Research Area Act ar urma să transforme o parte dintre obiectivele de cooperare într-un cadru juridic comun. Conținutul exact va putea fi evaluat după prezentarea propunerii de către Comisie și va trebui apoi analizat prin procedurile legislative aplicabile.
European Innovation Act face parte dintr-un pachet mai larg prin care Comisia încearcă să reducă distanța dintre cercetarea europeană și dezvoltarea comercială a tehnologiilor. Inițiativele deja anunțate includ Scaleup Europe Fund și instrumente ale European Innovation Council, însă regulile privind achizițiile publice, licențierea academică și accesul la infrastructuri rămân în curs de pregătire.