
Comisiile pentru control bugetar (CONT) și libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) ale Parlamentului European cer ca Parchetul European să poată investiga încălcarea sancțiunilor UE și să primească garanții mai puternice de independență. Raportul comun de inițiativă legislativă a trecut cu 63 de voturi pentru, 13 împotrivă și șapte abțineri. Propunerile privesc și numirile întârziate de state, gestionarea cauzelor cu mai multe infracțiuni, recuperarea banilor europeni și accesul la apărare. Plenul trebuie să examineze raportul înainte ca acesta să devină o cerere formală adresată Comisiei Europene.
Pe scurt
-
Eurodeputații cer extinderea mandatului EPPO la încălcarea sancțiunilor UE, în special în cazuri privind active înghețate legate de bugetul Uniunii sau de fonduri gestionate de UE. O extindere către alte infracțiuni grave transfrontaliere ar trebui evaluată pentru a demonstra valoarea adăugată.
-
Raportul urmărește protejarea procurorilor delegați împotriva folosirii abuzive a procedurilor disciplinare naționale. Pentru posturile rămase vacante din cauza inacțiunii unui stat, eurodeputații propun apeluri deschise după expirarea termenelor.
-
EPPO ar putea păstra o cauză cu mai multe infracțiuni dacă infracțiunea principală afectează interesele financiare ale UE, pe baza unei evaluări motivate și cu control judiciar al deciziilor contestate. Suspecții și inculpații trebuie să aibă acces efectiv la dosar și asistență juridică.
-
Banii confiscați care corespund unor pierderi ale UE ar trebui restituiți bugetului european. Raportul cere și date comparabile privind dosarele, activele înghețate, confiscările și recuperările, pentru controlul bugetar parlamentar.
-
Votul 63–13–7 este o etapă în comisii, nu o modificare a Regulamentului EPPO. Dacă plenul aprobă cererea cu majoritatea tuturor eurodeputaților, Comisia va avea trei luni pentru a explica modul în care intenționează să o urmeze.
Raportul este coordonat de Gilles Boyer, din Franța, pentru CONT, și Raquel García Hermida-van der Walle, din Țările de Jos, pentru LIBE, ambii membri ai Renew Europe. Adoptarea din 19 noiembrie privește revizuirea Regulamentului 2017/1939, prin care a fost instituit EPPO. Protejarea intereselor financiare ale Uniunii rămâne sarcina centrală a instituției, inclusiv atunci când dosarele implică criminalitate organizată.
Eurodeputații doresc ca EPPO să poată investiga și urmări penal încălcarea sancțiunilor europene. Ei evidențiază cazurile în care sunt implicate active înghețate legate de bugetul UE sau de fonduri administrate de Uniune. Separat, cer Comisiei să evalueze dacă extinderea mandatului la alte infracțiuni grave transfrontaliere ar aduce o valoare adăugată clară.
În prezent, Parchetul European investighează infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE, precum fraude cu fonduri europene, corupție legată de bugetul Uniunii și anumite fraude transfrontaliere grave cu TVA. Faptul că o infracțiune implică mai multe state nu o aduce automat în competența EPPO. Armonizarea legislației penale privind încălcarea sancțiunilor este, de asemenea, diferită de atribuirea competenței de urmărire penală unei instituții europene.
Raportul propune clarificări pentru cauzele mixte, în care nu toate infracțiunile afectează bugetul european. EPPO ar trebui să poată păstra cauza dacă infracțiunea principală privește interesele financiare ale Uniunii, după o evaluare motivată a gravității, complexității și prejudiciului. Deciziile contestate ar trebui să poată fi examinate de o instanță.
Această capacitate de investigare trebuie însoțită de drepturi efective pentru suspecți și inculpați. Eurodeputații cer acces la dosare și asistență juridică, astfel încât probele obținute într-un alt stat să poată fi contestate. Extinderea atribuțiilor și garanțiile apărării sunt tratate astfel împreună.
O altă componentă privește posturile de procuror rămase vacante. Dacă un stat membru nu acționează în termenele stabilite, EPPO ar trebui să poată organiza un apel deschis pentru ocuparea lor. Raportul solicită și protejarea procurorilor europeni delegați împotriva folosirii abuzive a regulilor disciplinare naționale, alături de garanții pentru drepturile lor statutare.
Instituția funcționează cu un nivel central la Luxemburg și procurori delegați care lucrează în sistemele judiciare ale statelor participante, în numele EPPO. Acest model permite folosirea procedurilor și cunoștințelor naționale în investigații europene, dar face relevante condițiile de numire, resursele și relația administrativă cu autoritățile interne.
Recuperarea fondurilor este o prioritate distinctă. Eurodeputații vor ca sumele confiscate care corespund unor pierderi suferite de UE să fie restituite bugetului Uniunii. Ei cer și examinarea posibilității de a utiliza recuperările pentru finanțarea activităților antifraudă. Solicitarea nu reprezintă o alocare bugetară deja aprobată.
Pentru a evita golurile de informație, EPPO și Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLAF, ar trebui să facă schimb de date relevante de îndată ce una dintre instituții primește o sesizare privind o presupusă fraudă. Raportul cere o cooperare mai strânsă și cu Eurojust, Europol și Autoritatea europeană pentru combaterea spălării banilor, AMLA. OLAF desfășoară investigații administrative, în timp ce EPPO investighează și urmărește penal, aducând cauzele în fața instanțelor naționale.
Pentru controlul bugetar, eurodeputații solicită cifre standardizate și comparabile pe state membre, inclusiv rezultatele dosarelor, cooperarea cu OLAF și sumele înghețate, confiscate și recuperate. Valorile ar trebui defalcate pe programe europene și pe venituri sau cheltuieli. Datele agregate ar contribui la raportarea anuală comună antifraudă și la procedura prin care Parlamentul controlează executarea bugetului.
Evaluarea Comisiei publicată în septembrie 2026 oferă un reper pentru volumul de activitate. EPPO avea 515 dosare active în primele șapte luni de funcționare din 2021 și 3.602 la sfârșitul lui 2025. Aceste valori descriu dosarele active, nu numărul investigațiilor noi deschise în fiecare an. Separat, raportul indică 576 de investigații deschise în 2021 și 2.030 în 2025.
Valoarea activelor vizate de ordinele de înghețare acordate de instanțele naționale la cererea EPPO a crescut de la 147,3 milioane de euro în 2021 la aproximativ 1,13 miliarde în 2025. Activele înghețate nu sunt automat sume confiscate definitiv sau bani deja recuperați la buget.
Comisia consideră că EPPO a demonstrat valoare adăugată în fraudele complexe transfrontaliere, dar identifică ambiguități juridice, diferențe de aplicare între state și dificultăți de schimb de informații. Evaluarea cere probe mai solide privind rezultatele judiciare și recuperările, sprijin operațional adecvat și garanții procedurale mai bune. Creșterea activității nu demonstrează, singură, o creștere proporțională a fraudei.
Acordul de cooperare semnat de EPPO și AMLA la 17 noiembrie stabilește proceduri de schimb de informații în limitele mandatelor existente. El nu conferă procurorilor europeni competențe penale noi.
România participă la EPPO, iar viitoarele reguli privind competența, numirile sau activitatea procurorilor delegați ar putea avea efecte și în sistemul național. Raportul comisiilor parlamentare nu modifică însă atribuțiile actuale ale acestora. Eventualele schimbări legislative trebuie propuse și adoptate prin procedurile aplicabile.
Dosarul parlamentar indică 14 decembrie 2026 ca dată orientativă pentru examinarea în plen. Raportul are nevoie de sprijinul majorității tuturor eurodeputaților pentru a deveni o cerere formală de propunere legislativă în temeiul articolului 225 din tratat. Comisia va avea apoi trei luni pentru a prezenta modul în care intenționează să dea curs cererii și trebuie să își motiveze decizia dacă nu propune legislație.