Consiliul Uniunii Europene a aprobat modificarea Actului electoral european pentru a permite votul prin delegare în Parlamentul European în perioada de final a sarcinii și după naștere.
O eurodeputată însărcinată sau care a născut recent va putea cere ca votul său să fie exprimat de un alt membru al Parlamentului European, pentru cel mult trei luni înainte de data estimată a nașterii și pentru cel mult șase luni după naștere. Măsura nu intră însă imediat în vigoare, deoarece trebuie aprobată de toate statele membre potrivit procedurilor constituționale naționale.
Pe scurt
-
Consiliul Uniunii Europene a dat aprobarea finală la nivelul Consiliului pentru modificarea Actului electoral european.
-
Reforma permite votul prin delegare pentru eurodeputatele însărcinate sau care au născut recent.
-
Delegarea votului va putea fi folosită pentru cel mult trei luni înainte de data estimată a nașterii și cel mult șase luni după naștere.
-
Parlamentul European a aprobat reforma în aprilie 2026, cu 616 voturi pentru, 24 împotrivă și 8 abțineri.
-
Actul va intra în vigoare numai după ratificarea de către toate statele membre, în conformitate cu cerințele lor constituționale.
Regula actuală pornește de la caracterul personal al mandatului de eurodeputat: votul trebuie exprimat individual și în persoană. Modificarea introduce o excepție limitată, legată de sarcină și maternitate, pentru ca membrele Parlamentului European să își poată exercita mandatul în perioadele imediat anterioare și ulterioare nașterii.
Decizia Consiliului precizează că un alt eurodeputat va putea acționa ca mandatar pentru exprimarea votului. Condițiile generale ale acestei delegări vor trebui stabilite în Statutul deputaților europeni, iar modalitățile detaliate vor fi introduse în Regulamentul de procedură al Parlamentului European.
Textul adoptat cere ca sistemul să respecte principiile transparenței, responsabilității, trasabilității, securității juridice și integrității votului. Aceste garanții au fost introduse pentru a păstra caracterul personal al mandatului și pentru a evita contestarea voturilor exprimate prin delegare.
Parlamentul European a inițiat reforma în noiembrie 2025, printr-o propunere de revizuire punctuală a Actului electoral european. În aprilie 2026, plenul Parlamentului a aprobat textul cu o largă majoritate: 616 voturi pentru, 24 împotrivă și 8 abțineri.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a inițiat reforma, a spus după votul din plen că niciun membru nu ar trebui să își piardă dreptul de vot pentru că devine mamă. Raportorul Juan Fernando López Aguilar, din grupul S&D, a descris schimbarea ca pe o reformă practică și limitată, menită să protejeze caracterul personal al mandatului și, în același timp, să evite situația în care maternitatea afectează exercitarea votului.
Din partea Consiliului, Marilena Raouna, ministru adjunct pentru afaceri europene al Republicii Cipru, a declarat că măsura transmite un mesaj privind participarea egală a femeilor în viața publică. Ea a spus că femeile nu ar trebui puse în situația de a alege între serviciul public și maternitate.
Dosarul urmează o procedură legislativă specială. Parlamentul European adoptă mai întâi propunerea, Consiliul își stabilește poziția și cere aprobarea Parlamentului, apoi Consiliul adoptă legislația. După aprobarea de la 26 mai 2026, etapa decisivă se mută la nivel național.
Fiecare stat membru trebuie să aprobe decizia conform propriilor cerințe constituționale și să notifice Secretariatul General al Consiliului. Actul va intra în vigoare în prima zi după primirea ultimei notificări naționale.
Schimbarea este limitată la votul în plenul Parlamentului European și nu creează automat un regim general de vot prin delegare pentru alte situații. Ea modifică Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin sufragiu universal direct, anexat la Decizia Consiliului din 1976, care stă la baza normelor electorale comune pentru alegerile europene.