Consiliul Uniunii Europene cere măsuri mai puternice împotriva violenței online care vizează fetele și tinerele, de la hărțuire și urmărire online până la distribuirea neconsimțită de imagini intime, discurs sexist de ură și abuz facilitat de tehnologie. Concluziile adoptate de miniștri cer statelor membre și Comisiei Europene să îmbunătățească protecția victimelor, educația digitală, aplicarea legii și responsabilitatea platformelor.
Pe scurt
-
Consiliul cere acțiuni mai ferme împotriva cyberstalkingului, hărțuirii online, distribuirii neconsimțite de imagini și discursului sexist de ură.
-
Concluziile se bazează pe un raport al Institutului European pentru Egalitatea de Gen, realizat inclusiv prin interviuri cu adolescenți din UE.
-
Fetele și tinerele între 13 și 18 ani consideră că eforturile actuale de prevenire sunt insuficiente.
-
Statele membre sunt îndemnate să ofere victimelor îngrijire, sprijin pentru sănătate mintală și asistență juridică.
-
Consiliul cere aplicarea mai eficientă a Digital Services Act și AI Act și mai multe resurse pentru poliție, ONG-uri și „trusted flaggers”.
Concluziile adoptate de Consiliu pornesc de la creșterea violenței digitale împotriva fetelor și tinerelor. Abuzul online nu se limitează la insulte pe rețele sociale. El include urmărire digitală, amenințări, hărțuire repetată, distribuirea de imagini intime fără consimțământ, discurs sexist de ură, manipulare prin imagini sau conținut generate cu ajutorul inteligenței artificiale și forme de presiune care pot continua în viața reală.
Raportul Institutului European pentru Egalitatea de Gen arată că fetele sunt vizate mai frecvent decât băieții, adesea din momentul în care încep să folosească tehnologii digitale și platforme sociale. Adolescentele intervievate în statele membre au transmis că măsurile actuale de prevenire nu le protejează suficient.
Consiliul leagă violența online de inegalități sistemice și norme de gen care normalizează agresivitatea masculină și învinovățirea victimelor. Miniștrii subliniază că violența digitală nu rămâne întotdeauna separată de viața offline și poate fi urmată de comportamente dăunătoare în școală, familie, comunitate sau spațiul public.
Pentru victime, Consiliul cere servicii de sprijin mai clare și mai accesibile. Statele membre sunt îndemnate să asigure îngrijire, sprijin pentru sănătate mintală și asistență juridică, cu atenție la factori precum vârsta, dizabilitatea și orientarea sexuală. Concluziile tratează distribuirea neconsimțită de imagini explicite ca formă gravă de violență.
Educația privind consimțământul digital devine una dintre direcțiile centrale ale răspunsului european. Școlile sunt chemate să promoveze o cultură a auto-protecției digitale, astfel încât elevii să înțeleagă limitele, riscurile și consecințele distribuirii de imagini, mesajelor abuzive sau presiunilor online.
Consiliul cere formare pentru profesori, educatori și elevi în alfabetizare digitală sensibilă la dimensiunea de gen. Aceasta include siguranță online, identificarea dezinformării, înțelegerea tehnologiilor care pot facilita violența bazată pe gen și abordarea stereotipurilor care stau la baza abuzului.
Curricula școlară ar trebui să includă teme precum stereotipurile de gen, normele dăunătoare și responsabilitatea celor care comit abuzuri. Miniștrii cer și implicarea mai mare a femeilor în proiectarea și dezvoltarea tehnologiilor digitale, pentru ca siguranța online să fie gândită și din perspectiva celor mai expuse la abuz.
Părinții, îngrijitorii și tutorii legali ar trebui să primească ghiduri și instrumente practice pentru a răspunde abuzului facilitat de tehnologie. Consiliul menționează inclusiv accesul la software gratuit de control parental și formare pentru intervenția martorilor, astfel încât profesorii și alți profesioniști să poată interveni în siguranță atunci când observă violență online.
Aplicarea legii este un alt punct sensibil. Consiliul cere reglementare și aplicare mai bune, inclusiv a normelor UE deja existente, precum Digital Services Act și AI Act. Miniștrii subliniază nevoia de identificare mai eficientă a probelor online și de cooperare transfrontalieră mai puternică, deoarece abuzatorii, platformele, serverele și victimele pot fi în state diferite.
Pentru poliție și ONG-uri, Consiliul cere investiții mai mari în expertiză tehnică și resurse. Combaterea violenței online cere capacitate de investigare digitală, înțelegerea platformelor, colectarea probelor, sprijin pentru victime și cooperare între autorități, furnizori de servicii și organizațiile care lucrează direct cu tinerii.
Platformele online și furnizorii de social media sunt vizați direct. Consiliul spune că actorii economici din mediul digital trebuie să urmărească siguranța proactiv și prin design, să modereze conținutul eficient și să prevină folosirea serviciilor lor pentru abuz. Concluziile cer finanțare adecvată pentru „trusted flaggers”, specializați în identificarea și raportarea conținutului ilegal, inclusiv a violenței bazate pe gen.
Cooperarea dintre sectorul privat și autoritățile de aplicare a legii este considerată importantă și pentru detectarea traficului de persoane. Platformele pot deveni spații de recrutare, manipulare sau exploatare, iar violența online împotriva fetelor poate fi conectată cu forme mai largi de abuz și criminalitate.
Consiliul cere cercetare pe termen lung asupra efectelor psihologice, sociale și economice ale violenței digitale asupra fetelor. Fenomenul se schimbă rapid, iar apariția deepfake-urilor, a comunităților misogine online și a tehnologiilor de generare de conținut amplifică riscurile.
Miniștrii cer și studierea cauzelor, motivațiilor și tacticilor din spatele abuzului online. Concluziile menționează discursul sexist de ură promovat de comunități „manosphere” și „incel”, care au devenit mai vizibile în mediul digital și pot contribui la radicalizarea atitudinilor împotriva femeilor și fetelor.
La nivel european, Digital Services Act stabilește principiul că ceea ce este ilegal offline trebuie tratat ca ilegal și online, obligând platformele mari să combată conținutul ilegal și să creeze un mediu digital mai sigur. Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice este prima lege europeană cuprinzătoare care incriminează forme specifice de violență online, iar AI Act introduce obligații de transparență pentru deepfake-uri generate de inteligență artificială.
Clea Papaellina, ministru adjunct al bunăstării sociale din Republica Cipru, a spus că protejarea minorilor împotriva violenței digitale a fost o prioritate orizontală a președinției cipriote. Ea a afirmat că violența online împotriva fetelor este reală, răspândită și în evoluție rapidă, iar protejarea fetelor și tinerelor în era digitală este o responsabilitate europeană comună.