Curtea de Conturi Europeană pregătește o serie de audituri asupra programelor prin care UE sprijină producția de muniție, cercetarea militară și achizițiile comune de echipamente. În audierea comună a comisiilor pentru control bugetar și pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, din 3 noiembrie, reprezentanții instituției au explicat că vor verifica inclusiv dacă finanțarea a îmbunătățit cooperarea dintre state și a ajutat întreprinderile mici și mijlocii. Discuția a precizat direcția verificărilor, fără să prezinte concluzii de audit asupra celor trei programe.
Pe scurt
-
Auditurile anunțate la audierea CONT–SEDE privesc ASAP, Fondul european de apărare și EDIRPA. Curtea a descris verificări care încep sau urmează să înceapă, nu rezultate definitive despre eficiența programelor.
-
ASAP sprijină extinderea producției de muniție și rachete, EDF finanțează cercetarea și dezvoltarea colaborativă, iar EDIRPA stimulează achizițiile comune. Sumele alocate și proiectele selectate nu arată singure ce capacități au fost efectiv obținute.
-
Analiza generală a politicii de apărare fusese publicată în septembrie. Auditul ASAP figura deja în programul Curții, cu raport prevăzut pentru 2027; audierea a inclus explicit și EDF și EDIRPA.
-
Comisia susține că finanțarea trebuie evaluată prin echipamentele livrate, posibilitatea de a le folosi împreună, întreținere și continuitatea producției. Planificarea militară și deciziile de achiziție rămân responsabilități naționale.
-
Curtea nu are mandat să auditeze Instrumentul european pentru pace, finanțat în afara bugetului UE, cu un plafon de peste 17 miliarde de euro pentru 2021–2027. Instrumentul are propriul colegiu de auditori; limita mandatului CCE nu înseamnă absența controlului financiar.
Kinga Wiśniewska-Danek, reprezentanta Curții, a explicat în audiere că instituția trece de la o analiză generală a politicii de apărare la verificarea performanței unor instrumente concrete. Ea a menționat audituri asupra programului pentru sprijinirea producției de muniție, ASAP, și asupra Fondului european de apărare, EDF, urmate de o verificare a instrumentului pentru achiziții comune EDIRPA. Întrebările centrale sunt dacă programele au încurajat colaborarea dintre state și dacă au adus beneficii întreprinderilor mici și mijlocii.
Aceste întrebări nu echivalează cu o constatare că programele au eșuat. Curtea nu a prezentat la audiere rapoarte finale ale celor trei audituri. Nici verificarea ASAP nu a fost anunțată pentru prima dată în Parlament: ea apare în programul de lucru al instituției, cu publicarea raportului prevăzută pentru 2027. Pentru toate cele trei verificări nu a fost prezentat în audiere un calendar complet de publicare.
Discuția a pornit de la analiza politicii europene de apărare, publicată de Curte la 3 septembrie și prezentată eurodeputaților de Marek Opioła, membrul responsabil pentru document. Realizată în principal pe baza informațiilor publice, analiza identifică riscuri ale întregului sistem: investiții naționale fragmentate, blocaje industriale, dependență de furnizori din afara Europei și coordonare insuficientă între sursele de finanțare. Auditurile de performanță trebuie să examineze mai detaliat ce au produs programele și proiectele finanțate.
Cele trei instrumente intervin în etape diferite. ASAP are o anvelopă de aproximativ 500 de milioane de euro pentru creșterea capacității de producție a muniției și rachetelor. Comisia a selectat în 2024 un număr de 31 de proiecte privind explozibilii, pulberile propulsive, proiectilele, rachetele și capacitatea de testare. Programul sprijină industria să producă mai mult; nu reprezintă cumpărarea directă de muniție pentru armatele statelor membre.
Pentru ASAP, programul Curții indică verificarea extinderii capacităților de fabricație și a reducerii duratei de producție, în vederea livrărilor către Ucraina și a refacerii stocurilor naționale. O alocare sau un acord de grant nu demonstrează, singur, că noua capacitate funcționează ori că produsele ajung mai repede la beneficiari.
Fondul european de apărare finanțează cercetarea și dezvoltarea colaborativă, reunind întreprinderi și organizații din mai multe țări. Analiza Curții indică un buget de circa 7,3 miliarde de euro pentru 2021–2027. Fondul urmărește să întărească industria europeană și să reducă fragmentarea, inclusiv prin măsuri pentru IMM-uri. Rezultatele unui proiect de cercetare trebuie însă deosebite de echipamentele deja disponibile unei armate: folosirea lor ulterioară depinde și de maturitatea tehnologiei și de deciziile de achiziție.
EDIRPA acționează asupra cererii, încurajând statele să cumpere împreună echipamente urgente sau critice. Potrivit Comisiei Europene, contribuția de 300 de milioane de euro din bugetul UE este completată de aproximativ 10 milioane din Norvegia. Astfel se explică totalul de circa 310 milioane de euro prezentat pentru program. Sprijinul european stimulează cooperarea și nu înlocuiește bugetele naționale din care sunt plătite echipamentele.
Verificarea cooperării contează deoarece numărul participanților la un proiect nu dovedește automat eficiența sa. Achizițiile comune pot aduce economii de scară și echipamente compatibile, dar auditorii trebuie să stabilească ce rezultate au fost obținute. În cazul IMM-urilor, simpla existență a unor stimulente nu arată cât de accesibilă a fost finanțarea sau ce beneficii au primit firmele.
Wiśniewska-Danek a avertizat că majorarea bugetelor nu se transformă automat în rezultate pe teren. Inflația din sector, lipsa unor materiale și deficitul de personal pot limita efectul investițiilor. În evaluarea Curții, fondurile trebuie îndreptate către deficitele de capacități identificate, iar deciziile naționale ar trebui să susțină prioritățile comune. Bugetul UE reprezintă doar o parte a resurselor pe care statele le cheltuiesc pentru apărare.
Benjamin Hartmann, șeful unității pentru programarea și coordonarea industriei de apărare din DG DEFIS, a prezentat poziția Comisiei. El a susținut că o decizie de finanțare este numai o etapă: rezultatul relevant este livrarea echipamentelor, posibilitatea de a le utiliza împreună și de a le întreține, precum și menținerea producției atunci când cererea crește.
Reprezentantul Comisiei a explicat că instrumentele europene trebuie să funcționeze complementar, de la cercetare și extinderea producției până la achiziții. Finanțarea europeană nu poate înlocui însă planificarea militară națională. Statele trebuie să definească cerințele operaționale, să își asume achizițiile și să organizeze utilizarea echipamentelor. Propunerile pentru bugetul UE 2028–2034 urmăresc o coordonare mai bună între sursele de finanțare, dar forma sa finală rămâne în negociere.
O limită distinctă a controlului privește Instrumentul european pentru pace. Finanțat prin contribuțiile statelor membre, în afara bugetului UE, acesta susține activități cu implicații militare și de apărare, inclusiv asistență pentru parteneri. Plafonul său pentru 2021–2027 depășește 17 miliarde de euro; cifra reprezintă limita financiară a mecanismului, nu suma deja cheltuită.
Curtea a reiterat în audiere că nu are mandat să auditeze acest instrument. El dispune de propriile reguli de guvernanță și de un colegiu de auditori, însă nu este supus auditului extern al CCE ca programele finanțate din bugetul Uniunii. Această separare îngreunează obținerea unei imagini unitare asupra tuturor instrumentelor europene de finanțare a apărării.
Accesul la documente este o altă condiție a verificărilor. Reprezentanții Curții au precizat că analiza generală nu a întâmpinat dificultăți semnificative, fiind bazată pe informații publice. În alte audituri, documentele provenite de la state pot ajunge mai lent, ceea ce întârzie munca auditorilor. Rapoartele asupra programelor vor trebui să arate, pe baza probelor, ce cooperare și ce rezultate au produs banii europeni.
