Atmosfera nu este calmă în interiorul Uniunii Europene după înțelegerea dintre Donald Trump și Ursula von der Leyen privind acordul comercial. Multe țări membre sunt nemulțumite și încep să apară analize relativ la pierderi concrete ale Europei în raport cu Statele Unite
Sectorul auto, pilonul industrial al UE, este cel mai frapant exemplu. De la intrarea în vigoare a măsurilor, Volkswagen a înregistrat pierderi de 1,3 miliarde de euro. „Tarifele americane de 15%, care se aplică și produselor auto, vor costa producătorii germani miliarde în fiecare an”, avertizează Hildegard Mueller, președinta VDA (Uniunea Industriei Auto).
Același lucru este valabil și pentru industria siderurgică, care a fost afectată de tarife de până la 50% pe piața americană. Conform unui raport al EUROFER, Asociația Europeană a Oțelului: „În 2025, contrar așteptărilor anterioare privind o perspectivă industrială mai favorabilă și o cerere îmbunătățită de oțel, se așteaptă ca consumul aparent de oțel să scadă din nou (-0,9%). Această revizuire descendentă este atribuibilă în mare măsură impactului preconizat, deși dificil de cuantificat, al tarifelor americane și incertitudinii și perturbărilor comerciale rezultate.”
Este afectată România de aceste taxe ?
Aceste taxe au un impact direct limitat asupra României, având în vedere că exporturile României în SUA reprezintă sub 3% din totalul exporturilor, însă canalul indirect de transmisie este mai important în acest caz. România exportă masiv către Germania, Franţa etc. Când aceste ţări sunt afectate de taxele americane şi îşi reduc activitatea economică, ele cumpără mai puţin din România.
Dar sunt și sectoare în România care vor suferi, în mod direct, în special cele care produc componente şi echipamente electrice, motoare şi componente auto, articole din oţel şi fier, industria mobilei şi a produselor din lemn, dar şi produsele din cauciuc şi derivatele. Toate acestea reprezintă peste 60% din exporturile României în SUA.
Impactul acestui acord asupra Românie nu are cum să fie favorabil și, în mod necesar, este nevoie de o politică specială a guvernului menită să atenueze pe cât posibil efectele negative. S-ar putea concepe un cadru de susținere fiscală a exporturilor, o schemă de subvenții sau chiar stimularea orientării exporturilor spre ale piețe, inclusiv extra comunitare.
Un alt acord cu implicații importante asupra României este în atenția UE
Este Acordul de liber schimb cu Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay) ar putea fi adoptat de Uniunea Europeană. Trebuie spus că standardele de sănătate și mediu impuse fermierilor europeni nu sunt respectate de țările Mercosur. Această diferență are consecințe semnificative asupra costurilor de producție. Prin urmare, Europa transmite un mesaj contradictoriu, cerând fermierilor să respecte standarde stricte, deschizându-și în același timp porțile către produse mult mai puțin reglementate.
Agricultura europeană este una dintre cele mai sigure din lume datorită standardelor de sănătate și mediu impuse de autoritățile de reglementare franceze și europene.O simplă comparație a practicilor agricole actuale cu cele din anii 1990 ne permite să măsurăm acest salt calitativ (abandonul anumitor molecule, luarea în considerare a biodiversității, calitatea hranei pentru animale, de exemplu ).Avem tendința să uităm că aceste inițiative de îmbunătățire nu pot fi realizate fără investiții sau costuri suplimentare. Înlocuirea unei tehnici de producție cu alta nu este doar o simplă schimbare de obicei. Este o investiție, un proces de învățare și un nou risc pe care trebuie să învățăm să-l gestionăm.
De asemenea, uităm în mod regulat că aceste investiții și costuri suplimentare sunt foarte greu de transferat în prețuri, din cauza structurii și funcționării piețelor de produse agricole. Un fermier căruia îi pasă de mediu și de practicile sale nu este un fermier mai bine plătit. Este un fermier care trebuie să depună un efort suplimentar care nu este inclus în prețul de vânzare al alimentelor pe care le produce.
Această lege economică dură, care se regăsește în sectorul agricol, se numește „efectul benzii de alergare” . A fost introdusă pentru prima dată de economistul Willard Cochrane.
„Efectul benzii de alergare”este următorul : pentru a rămâne competitivi și prezenți pe piețe, fermierii trebuie să facă investiții și să integreze noi tehnologii care să îi facă mai productivi. Acest lucru duce la o mai mare disponibilitate a produselor alimentare vândute pe piețele de mărfuri și la o scădere concomitentă a prețurilor.
Sunt necesare noi investiții și încorporarea de noi tehnologii pentru a rămâne pe piață. Rezultatul final este acela că fermieri sunt din ce în ce mai eficienți, dar câștigurile lor rămân stagnante. Aceștia trebuie să se miște constant mai repede pe bandă de alergare, fără ca situația lor economică să se îmbunătățească. Același efect (bandă transportoare) se observă și în ceea ce privește conservarea mediului. Fermierii adoptă standarde de mediu din ce în ce mai exigente fără a beneficia vreodată de creșterile de prețuri.
Semnarea acordului de liber schimb Mercosur abordează direct această problemă prin introducerea pe teritoriul european a unor alimente produse conform unor standarde mult mai puțin stricte sau chiar pur și simplu interzise fermierilor francezi : utilizarea antibioticelor ca promotori de creștere, soiurile rezultate din transgeneză, făina animală, utilizarea anumitor molecule chimice, cultivarea cerealelor modificate genetic etc.
Acest acord ar putea contribui la afluxul către piețele europene de materii prime agricole și alimente mai ieftine, produse în condiții care nu sunt foarte ecologice și în proporții foarte semnificative.
Lista materiilor prime agricole acoperite de Tratatul Mercosur :
- 99.000 de tone de carne de vită
- 160.000 de tone de carne de pasăre
- 25.000 de tone de carne de porc
- 180.000 de tone de zahăr
- 650.000 de tone de etanol
- 45.000 de tone de miere
- 60.000 de tone de orez
Dacă tratatul ar fi ratificat, sectoarele și fermierii în cauză s-ar confrunta cu o concurență neloială și un dumping ecologic orchestrat de Uniunea Europeană, care, în același timp, își consolidează cerințele de mediu și de sănătate pentru producătorii agricoli situați în zona europeană.
Această realitate brutală îi determină pe fermierii europeni să protesteze pentru a denunța concurența neloială, desfășurată în detrimentul mediului și al fermelor lor. Europa transmite un mesaj contradictoriu fermierilor săi, cerându-le să respecte standarde stricte, deschizându-și în același timp ușile către produse mult mai puțin reglementate. Opoziția fermierilor europeni față de Mercosur este emblematică pentru îngrijorarea crescândă cu privire la politicile europene.
Există însă și alte poziții
Situația este diferită în alte țări europene, precum Germania și Spania, care sunt în favoarea acordului Mercosur. Fără o mișcare a fermierilor la nivelul întregii Uniuni și fără un veto din partea a cel puțin patru țări ale Uniunii Europene, este probabil ca tratatul să fie validat.
Această ratificare ar pune majoritatea fermierii europeni într-o mare de haos și ar declanșa noi mișcări de protest, care ar putea fi din ce în ce mai virulente.
România respinge acordul de liber-schimb UE-Mercosur având în vedere că acesta va aduce prejudicii semnificative sectorului agroalimentar şi fermierilor români. Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a transmis recent, în cadrul reuniunilor desfăşurate la Bruxelles, la COPA-COGECA, că România se opune Acordului Mercosur în forma sa actuală, din cauza prejudiciilor aduse sectorului agroalimentar românesc. În acest context, reprezentanţii organizaţiei susțin că, în cazul în care nu va fi întrunit pragul minorităţii de ţări reprezentând 35% din populaţia UE pentru a bloca acordul, Parlamentul naţional şi reprezentanţii români din Parlamentul European nu îl vor ratifica, evitând astfel aplicarea sa cel puţin până în 2030. „România este împotriva acestui acord. Fermierii români vor fi afectaţi. România a cerut Comisarului european pentru Agricultură să dea agriculturii o perioadă de tranziţie de trei ani în cadrul acestui acord. De ce sunt nemulțumiți fermierii români Potrivit Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, fermierii români se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi colegii lor europeni: distorsiuni ale pieţei cauzate de importurile scutite de taxe vamale din Ucraina, impactul nociv al acordului comercial UE-Mercosur asupra competitivităţii producţiei agricole europene, creşterea poverii birocratice impuse de reglementările de la Bruxelles lipsa prevederilor concrete despre un buget PAC distinct şi puternic din Viziunea privind Viitorul Agriculturii din UE. Dat fiind această situație, AAC solicită factorilor de decizie din România şi UE: anularea acordului UE-Mercosur, care ar permite importuri masive de produse agricole din America de Sud, afectând grav competitivitatea fermierilor europeni; renegocierea relaţiilor comerciale UE-Ucraina, pentru a proteja piaţa agricolă europeană şi a asigura condiţii echitabile de concurenţă; garantarea unor politici agricole echitabile, care să asigure o protecţie reală a pieţei interne şi a fermierilor europeni; reducerea birocraţiei şi a reglementărilor excesive impuse de Bruxelles, care îngreunează activitatea agricolă.
Este greu de prevăzut cum vor evolua raporturile privind Mercosur dar este absolut necesar ca decidenții politici români să studieze impactul și să ia măsiri de atenuare a efectelor negative.
Situația este cu atât mai specială cu cât în acest an agricol, România va avea producții record de cereale și ar fi nepermis ca beneficiile acestor producții record la nivel european să fie reduse sau chiar anihilate prin efectele concurenței neloiale ți nejustificate a cerealelor ucrainene sau sud americane.
