Uniunea Europeană și-a redus emisiile nete interne de gaze cu efect de seră la 2.786 milioane de tone echivalent CO2 în 2024, cu 3% sub nivelul din 2023 și cu 39,5%, adică aproximativ 40%, sub nivelul din 1990, potrivit inventarului anual oficial transmis la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice. Datele publicate de Agenția Europeană de Mediu arată că sectorul energetic a avut cea mai mare contribuție la scăderea din ultimul an, în special producția publică de electricitate și căldură.

Pe scurt

1. Emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut la 2.786 MtCO2-eq în 2024, cu 3% sub 2023 și cu 39,5% sub 1990.

2. Cea mai mare reducere din 2024 a venit din producția publică de electricitate și căldură, minus 53 MtCO2-eq față de 2023.

3. Ponderea electricității din surse regenerabile în producția netă de electricitate a UE a ajuns la 47% în 2024.

4. Între 1990 și 2024, PIB-ul UE a crescut cu peste 70%, în timp ce emisiile au scăzut cu aproape 40%.

5. Transportul rutier a rămas excepția majoră, cu emisii mai mari decât în 1990, iar absorbțiile de carbon din păduri s-au slăbit.

Scăderea totală din 2024, de 87 MtCO2-eq față de 2023, a fost determinată în primul rând de evoluțiile din sectorul energetic. Inventarul arată că cele mai mari reduceri au fost înregistrate în energia electrică și termică, unde emisiile au scăzut cu peste 9%, echivalentul a 53 MtCO2-eq. Potrivit raportului, această reducere a venit pe fondul unei scăderi puternice a consumului de cărbune și, într-o măsură mai mică, a consumului de gaze naturale.

Pe termen lung, energia rămâne sectorul care a tras cel mai mult în jos emisiile europene. Între 1990 și 2024, emisiile din producția de electricitate și căldură au scăzut cu 58%, după reducerea masivă a utilizării combustibililor solizi și lichizi în termocentrale, creșterea ponderii surselor regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice. În 2024, energia a reprezentat în continuare 76% din totalul emisiilor nete ale UE, agricultura 12%, procesele industriale 9%, iar sectorul LULUCF, utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultura, a avut o contribuție negativă de 8%, prin absorbții nete.

Un alt indicator important din raport este decuplarea dintre creșterea economică și emisii. Inventarul arată că, în perioada 1990-2024, produsul intern brut al UE a crescut cu peste 70%, în timp ce emisiile au scăzut cu aproape 40%. Agenția Europeană de Mediu leagă această evoluție de creșterea ponderii energiei regenerabile, utilizarea unor combustibili fosili mai puțin intensivi în carbon, îmbunătățirea eficienței energetice și schimbările structurale din economie.

Totuși, tabloul nu este uniform pozitiv. Raportul subliniază că emisiile au scăzut în majoritatea sectoarelor între 1990 și 2024, dar cu excepția notabilă a transportului, a refrigerării și aerului condiționat, unde emisiile au crescut, și a pădurilor, unde capacitatea netă de absorbție a carbonului s-a slăbit. În cazul transportului rutier, documentul arată că atât transportul de pasageri, cât și cel de marfă au continuat să crească, în ciuda vehiculelor mai eficiente și a extinderii vehiculelor electrice, pentru că cererea de transport a depășit aceste câștiguri climatice.

În același timp, inventarul arată că unele dintre cele mai mari reduceri istorice au venit tocmai din sectoarele care în trecut aveau o pondere mare în bilanțul climatic al Uniunii. Emisiile din industria prelucrătoare și construcții au coborât cu 52% față de 1990, cele din sectorul rezidențial cu 42%, iar cele din fier și oțel au scăzut puternic. Raportul leagă aceste evoluții de eficiența energetică, de combustibili mai puțin poluanți și de schimbările structurale din economie.

În ceea ce privește statele membre, tabelul pe țări arată variații importante, dar și faptul că aproape toate au contribuit la reducerea generală. Germania rămâne cel mai mare emițător, cu 25,4% din emisiile nete ale UE în 2024, urmată de Franța, Polonia și Italia. Raportul mai arată că Germania, Italia, Franța și România se numără printre contributorii principali la reducerea totală pe termen lung. România apare cu 64,6 MtCO2-eq în 2024 și cu o scădere de 72,3% față de 1990.

Raportul mai oferă și o nuanță esențială pentru interpretarea cifrei de 40%. Datele inventarului reflectă emisiile nete interne și nu includ, în aceeași formă, emisiile din aviația și navigația internațională care intră în sfera mai largă de calcul a țintei europene de reducere cu 55% până în 2030. Agenția Europeană de Mediu precizează explicit că aceste cifre nu sunt imediat comparabile cu ținta din Legea europeană a climei.

Inventarul semnalează și alte tendințe care complică imaginea progresului climatic european. Emisiile din aviația internațională au crescut cu 138% față de 1990 și cu 5,9% doar între 2023 și 2024, iar cele din transportul maritim internațional au crescut cu 27% față de 1990 și cu 3,8% față de 2023. În paralel, absorbțiile nete de carbon ale pădurilor au slăbit din cauza îmbătrânirii pădurilor, a recoltării mai mari și a efectelor schimbărilor climatice.

Inventarul anual al emisiilor UE pentru perioada 1990-2024 este documentul oficial transmis de Uniunea Europeană la UNFCCC și este compilat de Agenția Europeană de Mediu pe baza inventarelor naționale ale celor 27 de state membre. Potrivit raportului, procedura este coordonată de DG CLIMA, cu implicarea EEA, a centrului său tematic ETC/CM și a Eurostat.

Raportul arată că reducerea emisiilor din ultimele decenii este legată de politicile UE și ale statelor membre, inclusiv de ETS și de măsurile din sectoarele din afara ETS. În același timp, documentul sugerează că etapa următoare va fi mai dificilă, deoarece presiunile rămân ridicate în transport, în unele emisii industriale și în sectorul absorbțiilor naturale, mai ales în păduri.