Europenii fac mai multă mișcare decât în urmă cu patru ani, însă îmbunătățirea mediei europene ascunde diferențe mari între state și între formele de activitate fizică. În România, două treimi dintre respondenți spun că nu fac niciodată sport sau exerciții, în timp ce mersul pe jos și deplasarea activă au crescut puternic, potrivit celui mai recent Eurobarometru special al Comisiei Europene privind sportul și activitatea fizică.
Distincția este importantă. Sondajul măsoară separat sportul și exercițiile desfășurate într-un context sportiv de mișcarea făcută din alte motive, precum mersul pe jos sau cu bicicleta pentru deplasare, dansul, activitățile recreative ori grădinăritul. România rămâne printre țările cu cea mai redusă participare la prima categorie, dar evoluția este considerabil mai bună atunci când este măsurată mișcarea din viața de zi cu zi.
Pe scurt
-
În UE, 38% dintre respondenți spun că fac sport sau exerciții de mai multe ori pe săptămână, cu șase puncte procentuale mai mult decât în 2022, iar 9% aproape zilnic. Ponderea celor care nu fac niciodată sport a scăzut de la 45% la 39%.
-
În România, 66% spun că nu fac niciodată sport sau exerciții, cu trei puncte procentuale mai mult decât în 2022. Doar 7% declară că fac mișcare aproape zilnic, iar 16% de mai multe ori pe săptămână.
-
Imaginea se schimbă în cazul mișcării cotidiene. 78% dintre respondenții din România spun că merg cel puțin zece minute consecutiv în patru până la șapte zile dintr-o săptămână, cu 20 de puncte procentuale mai mult decât în 2022.
-
Accesul rămâne o problemă. Doar 51% dintre români consideră că zona în care locuiesc oferă multe posibilități de activitate fizică, față de 76% la nivelul UE, iar 61% spun că autoritățile locale nu fac suficient.
-
Eurobarometrul arată diferențe clare în întreaga UE în funcție de vârstă, educație și situație financiară. Tinerii, persoanele cu mai multă educație și cei care au mai puține dificultăți financiare sunt mai predispuși să facă sport regulat.
La nivelul Uniunii Europene, tendința față de ediția precedentă a sondajului este clară. Ponderea persoanelor care fac sport sau exerciții de mai multe ori pe săptămână a ajuns la 38%, cu șase puncte procentuale peste nivelul din 2022, iar cea a persoanelor active aproape zilnic a urcat la 9%, cu trei puncte. În același timp, proporția celor care spun că nu fac niciodată sport sau exerciții a coborât cu șase puncte, la 39%.
România nu urmează însă această evoluție în privința sportului și exercițiilor propriu-zise. 66% dintre respondenți spun că nu le practică niciodată, cu trei puncte procentuale mai mult decât în 2022. Datele detaliate arată că 7% fac sport aproape zilnic și 16% de mai multe ori pe săptămână. Printre cei care practică totuși sport sau exerciții, România are și cea mai mare pondere din UE a persoanelor care alocă mai puțin de o oră pe săptămână acestor activități, 42%. Numai 18% dintre cei activi declară cel puțin trei ore pe săptămână.
Acest rezultat nu înseamnă însă că două treimi dintre români sunt complet inactivi. Eurobarometrul pune o întrebare separată despre activitatea fizică realizată în afara unui context sportiv, inclusiv mersul pe jos sau cu bicicleta ca mijloc de transport, recreerea sau grădinăritul. La acest indicator, România a înregistrat o îmbunătățire importantă.
29% dintre respondenții români spun că fac astfel de activități aproape zilnic, cu 24 de puncte procentuale mai mult decât în 2022, iar alți 24% le practică de mai multe ori pe săptămână. Ponderea celor care nu fac niciodată acest tip de mișcare a coborât cu 14 puncte, la 38%.
Schimbarea este vizibilă și în deplasările cotidiene. 41% dintre respondenții activi din România spun că fac mișcare pe traseul dintre casă și locul de muncă, școală sau magazine, cu 23 de puncte procentuale mai mult decât în 2022. Jumătate spun că fac activitate fizică acasă, iar 29% în parcuri sau în aer liber.
Mersul pe jos oferă unul dintre cele mai clare exemple. În UE, 72% dintre respondenți spun că merg cel puțin zece minute consecutiv în patru până la șapte zile ale unei săptămâni, cu 12 puncte procentuale mai mult decât în 2022. În România, proporția ajunge la 78%, după o creștere de 20 de puncte. Doar 2% spun că nu merg niciodată cel puțin zece minute consecutiv într-o săptămână obișnuită.
Datele sugerează astfel două evoluții diferite în România. Participarea la sport și exerciții organizate sau realizate explicit ca activitate sportivă rămâne foarte redusă și s-a deteriorat ușor față de 2022, în timp ce mișcarea integrată în viața cotidiană a devenit mult mai frecventă.
O parte din diferență poate fi pusă în contextul accesului la infrastructură și oportunități. La nivelul UE, 76% dintre respondenți spun că zona în care trăiesc le oferă multe posibilități de a fi activi fizic. În România, proporția este de 51%, printre cele mai reduse niveluri din Uniune, iar 46% nu sunt de acord că au suficiente oportunități în apropiere.
Percepția s-a înrăutățit față de sondajul precedent. Acordul cu afirmația privind existența multor oportunități locale a scăzut cu două puncte procentuale în România, în timp ce dezacordul a crescut cu șapte puncte.
Evaluarea autorităților locale indică o problemă similară. 61% dintre respondenții din România sunt de acord cu afirmația că autoritatea locală nu face suficient pentru activitatea fizică a cetățenilor, cu șapte puncte procentuale mai mult decât în 2022. În plus, 15% dintre români indică lipsa unei infrastructuri sportive adecvate sau accesibile în apropierea locuinței drept obstacol pentru a face mai multă mișcare.
Principala piedică rămâne însă timpul. La nivelul UE, 37% spun că munca, studiile, familia sau alte responsabilități îi împiedică să facă sport mai regulat, iar 26% indică lipsa de motivație sau de interes. Problemele de sănătate sau accidentările sunt menționate de 15%, iar costurile de 12%.
Participarea nu este distribuită uniform nici între grupurile sociale. 73% dintre europenii cu vârste între 15 și 24 de ani spun că fac sport cel puțin de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu 25% dintre cei de cel puțin 75 de ani. Dintre persoanele care au continuat educația până la 20 de ani sau mai târziu, 59% fac sport cel puțin de mai multe ori pe săptămână, față de 23% dintre cei care și-au încheiat educația la 15 ani sau mai devreme.
Situația financiară produce o diferență similară. Persoanele care nu au aproape niciodată dificultăți la plata facturilor sunt mai active decât cele care întâmpină astfel de probleme în mod frecvent. În rândul celor care au dificultăți financiare în cea mai mare parte a timpului, 54% spun că nu fac niciodată sport sau exerciții.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene Roxana Mînzatu a legat rezultatele tocmai de aceste diferențe, afirmând că posibilitatea de a participa la activități sportive depinde încă „prea mult de venituri, vârstă și educație”. Comisia susține că accesul la sporturi cu costuri suportabile și la spații sigure apropiate de locuință trebuie extins în special pentru copii, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități.
Beneficiile sportului sunt în același timp recunoscute pe scară largă. 93% dintre europeni consideră că sportul și activitatea fizică contribuie la îmbunătățirea sănătății mintale, 86% cred că ajută la construirea comunităților, iar 85% văd un efect pozitiv asupra bunăstării grupurilor marginalizate.
România înregistrează cele mai scăzute niveluri de acord din UE pentru mai multe dintre aceste afirmații. 81% dintre respondenții români consideră că activitatea fizică îmbunătățește sănătatea mintală, 72% că sportul contribuie la construirea comunității și 73% că poate îmbunătăți bunăstarea grupurilor marginalizate. În același timp, 62% spun că sportul nu joacă un rol important în viața lor.
Eurobarometrul a fost realizat în toate cele 27 de state membre în aprilie și mai. Comisia îl folosește pentru a urmări evoluția participării la sport și activitate fizică și pentru a compara diferențele dintre state și grupuri sociale.
Rezultatele sunt publicate înaintea Săptămânii Europene a Sportului, desfășurată între 23 și 30 septembrie. Comisia pregătește, de asemenea, pentru acest an o comunicare privind Modelul european al sportului, care ar urma să includă noi acțiuni pentru promovarea stilurilor de viață active.