Miniștrii de finanțe ai UE au discutat luni, 9 noiembrie, la Bruxelles, cu secretarul general NATO, Mark Rutte, despre achizițiile comune și folosirea mai eficientă a banilor pentru apărare. Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a prezentat patru priorități: cooperarea la achiziții, investițiile tehnologice, sprijinul pentru Ucraina și atragerea capitalului privat. Separat, el a evocat posibilitatea ca liderii europeni să negocieze împreună trei numiri în conducerea Băncii Centrale Europene, fără să anunțe un acord.
Pe scurt
-
Discuția despre apărare s-a desfășurat în formatul extins al Eurogrupului, cu participarea miniștrilor din statele UE care nu folosesc euro și a secretarului general NATO, Mark Rutte.
-
Pierrakakis cere achiziții europene comune, cercetare și tehnologii noi, cooperare cu industria ucraineană de apărare și capital privat pentru întreprinderile inovatoare, inclusiv start-up-uri și IMM-uri.
-
Cheltuielile naționale de apărare ale statelor UE au ajuns la aproximativ 418 miliarde de euro în 2025 și sunt estimate la 454 de miliarde în 2026, în prețuri constante din 2025. Flexibilitatea fiscală temporară până în 2028 trebuie însoțită de o finanțare sustenabilă.
-
La BCE se suprapun trei succesiuni: Isabel Schnabel pleacă la 3 ianuarie 2027, Christine Lagarde la 7 februarie, iar mandatul lui Philip Lane se încheie la 31 mai. Pierrakakis spune că examinarea împreună a numirilor ar putea facilita consensul între lideri.
-
Pablo Hernández de Cos, propus de Spania, și Klaas Knot, propus de Țările de Jos, candidează la președinția BCE. Pierrakakis urmărește încheierea selecției până la sfârșitul anului. Decizia revine Consiliului European, după recomandarea Consiliului UE și consultările obligatorii cu Parlamentul European și BCE.
Președintele Eurogrupului a explicat că majorarea cheltuielilor militare pune presiune pe bugete deja constrânse. În prezent, multe guverne cumpără separat echipamente similare, ceea ce limitează economiile de scară, mărește costurile și îngreunează extinderea capacității de producție. El susține că investițiile coordonate ar permite obținerea unor prețuri mai bune și reducerea suprapunerilor.
Prioritățile prezentate după reuniune acoperă atât comenzile publice, cât și capacitatea industriei de a le onora. Pe lângă achiziții comune și lanțuri de aprovizionare mai reziliente, Pierrakakis a cerut investiții în cercetare și tehnologii care să reducă dependențele Europei. A inclus cooperarea dintre industria europeană și cea ucraineană, precum și finanțarea privată a companiilor care dezvoltă tehnologii de apărare.
Discuția cu Rutte s-a desfășurat în format extins, la care participă și miniștrii statelor care nu au adoptat euro. Tema a fost finanțarea apărării și eficiența cheltuielilor. În comunicarea reuniunii nu a fost anunțat un nou fond sau un contract comun de achiziție.
Dimensiunea efortului apare în datele Consiliului UE: cheltuielile de apărare ale statelor membre au fost de aproximativ 418 miliarde de euro în 2025 și sunt estimate la 454 de miliarde în 2026. Valorile sunt exprimate în prețuri constante din 2025. Ponderea în PIB-ul UE a crescut de la 1,9% în 2024 la 2,2% în 2025, iar pentru 2026 este estimată la 2,4%. Sumele reprezintă bugetele naționale cumulate, nu un buget militar unic al Uniunii.
Printre instrumentele europene existente se află SAFE, care pune la dispoziția statelor până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Sprijinul nu este un grant automat. Separat, clauza derogatorie națională oferă flexibilitate fiscală temporară pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
Pierrakakis a subliniat că flexibilitatea disponibilă până în 2028 trebuie folosită pentru adaptarea bugetelor la cheltuieli militare care vor rămâne ridicate. Investițiile trebuie finanțate sustenabil, în condițiile în care guvernele se confruntă și cu presiuni inflaționiste și costuri mai mari ale capitalului. Miniștrii au discutat perspectivele fiscale înaintea evaluării de către Comisie a proiectelor de buget pentru 2027.
Separat, Eurogrupul a examinat succesiunile din Comitetul executiv al BCE. Pierrakakis a spus că liderii europeni ar putea lua în considerare împreună cele trei numiri pentru a facilita consensul. Posibilitatea rămâne deschisă; el nu a anunțat nicio formulă convenită de negociere, nici alegerea unor persoane.
Potrivit registrului BCE, mandatul lui Isabel Schnabel se încheie la 3 ianuarie 2027, Christine Lagarde va părăsi președinția la 7 februarie, iar mandatul lui Philip Lane expiră la 31 mai. Posturile nu sunt încă vacante, dar calendarele apropiate permit discutarea lor în aceeași negociere politică.
Pentru președinție au fost propuși Pablo Hernández de Cos de către Spania și Klaas Knot de către Țările de Jos. Candidaturile erau deja cunoscute înaintea reuniunii; la Bruxelles, președintele Eurogrupului a prezentat stadiul procedurii. El a descris discuția de la sosire drept una de informare, nu una în care urma să fie luată o decizie.
În declarațiile publicate de Ministerul grec al Finanțelor, Pierrakakis a indicat obiectivul încheierii procesului de selecție până la sfârșitul anului. A precizat că alegerea este condusă politic de lideri și că tratarea împreună a celor trei posturi ar putea ajuta la obținerea unei înțelegeri. Termenul este un obiectiv politic, nu o numire deja stabilită.
Procedura de numire presupune o recomandare a Consiliului UE, urmată de consultarea Parlamentului European și a Consiliului guvernatorilor BCE. Decizia finală aparține Consiliului European, în componența statelor din zona euro. Un acord politic asupra mai multor persoane nu înlătură aceste etape pentru fiecare numire.
Este necesară o majoritate calificată consolidată: cel puțin 16 dintre cele 21 de state ale zonei euro, reprezentând minimum 65% din populația acesteia. Ambele praguri trebuie îndeplinite. România participă la discuțiile extinse despre apărare, dar nu la votul pentru numirea conducerii BCE, cât timp nu folosește euro.
Pe agenda reuniunii s-au aflat și euro digital, infrastructurile pentru plăți angro în bani ai băncii centrale și uniunea bancară. Pierrakakis a spus că negocierile legislative privind euro digital intră în etapa finală, cu obiectivul unui acord până la sfârșitul anului. Eurogrupul a discutat, de asemenea, cu șefii mecanismului unic de supraveghere și ai Comitetului unic de rezoluție despre perspectivele sectorului bancar, digitalizare și riscurile cibernetice.
