Eurogrupul a avertizat că Europa trebuie să gestioneze simultan presiunile economice imediate și investițiile care vor decide competitivitatea pe termen lung, de la energie și apărare până la cloud, inteligență artificială și cipuri. La reuniunea din 11 iunie de la Luxemburg, miniștrii de finanțe din zona euro au discutat despre situația macroeconomică, efectele crizei din Orientul Mijlociu, securitatea energetică, suveranitatea tehnologică și nevoia de piețe de capital mai profunde.
Comisarul european Valdis Dombrovskis a spus că șocul energetic, creșterea mai slabă, dobânzile mai ridicate și nevoile de apărare pun presiune pe finanțele publice. În acest context, el a afirmat că bugetele pentru anul viitor trebuie să reflecte această realitate și că sunt necesare calibrare atentă, măsuri de consolidare și prioritizare riguroasă.
Pe scurt
-
Eurogrupul a discutat situația macroeconomică a zonei euro, inclusiv efectele crizei din Orientul Mijlociu asupra energiei, creșterii și inflației.
-
Valdis Dombrovskis a spus că statele membre trebuie să pregătească deja perioada de după clauza națională derogatorie pentru apărare.
-
Comisia Europeană susține că sprijinul acordat gospodăriilor și companiilor în contextul șocului energetic trebuie să fie temporar și țintit.
-
Eurogrupul a legat suveranitatea tehnologică de cloud, inteligență artificială, cipuri, productivitate și capacitatea Europei de a crea campioni industriali.
-
Kyriakos Pierrakakis a spus că Uniunea Economiilor și Investițiilor este mecanismul prin care Europa își va finanța viitorul.
Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a spus că miniștrii au discutat atât prezentul, cât și viitorul Europei. În formularea sa, reuniunea a privit pe de o parte provocările imediate ale economiei europene, iar pe de altă parte deciziile care vor modela competitivitatea, securitatea și prosperitatea Europei în anii următori.
Criza din Orientul Mijlociu a intrat direct în discuția economică a zonei euro. Pierrakakis a spus că efectele sunt deja resimțite, că piețele energetice rămân sub presiune și că riscurile pentru creștere și inflație trebuie monitorizate atent. Comisia Europeană a prezentat propria evaluare, iar Banca Centrală Europeană a prezentat cele mai recente proiecții și deciziile adoptate.
Eurogrupul a analizat și implementarea planurilor fiscal-structurale pe termen mediu depuse de statele membre în cadrul pachetului de primăvară al Comisiei. Pierrakakis a spus că incertitudinea are un cost și că responsabilitatea miniștrilor este să limiteze acest cost prin coordonare fiscală, stabilitate, credibilitate și consecvență a politicilor.
Dombrovskis a spus că evaluarea Comisiei și cea a Fondului Monetar Internațional privind zona euro sunt în mare măsură convergente. Potrivit comisarului, prioritățile de reformă identificate includ creșterea rezilienței sistemului energetic, aprofundarea pieței unice și avansarea Uniunii Economiilor și Investițiilor.
În privința politicii fiscale, Comisia și Fondul Monetar Internațional consideră că statele membre trebuie să înceapă deja planificarea pentru perioada de după clauza națională derogatorie. Dombrovskis a spus că această pregătire este necesară pentru ca ajustările fiscale ulterioare să fie ordonate și graduale.
Energia a fost una dintre temele centrale ale reuniunii. Dombrovskis a spus că sprijinul pentru gospodării și companii în contextul șocului energetic trebuie să rămână temporar și țintit și să nu crească cererea agregată de combustibili fosili. În paralel, el a cerut extinderea producției interne de energie curată, continuarea electrificării și consolidarea infrastructurii de rețea.
Pierrakakis a formulat aceeași problemă ca o combinație între securitate, competitivitate, tranziție verde și politică industrială. El a spus că aceste teme nu sunt discuții separate, ci dimensiuni ale aceleiași provocări, iar Europa are nevoie de o strategie energetică care să reducă simultan costurile și dependențele.
Comisia a indicat și o legătură între energia curată și flexibilitatea fiscală pentru apărare. Dombrovskis a spus că, la cererea unui stat membru, domeniul actualei clauze naționale derogatorii pentru apărare poate fi extins la măsuri energetice care reduc dependența de combustibili fosili, oferind spațiu pentru abordarea cauzelor structurale ale crizei energetice fără a abandona sustenabilitatea fiscală.
A doua temă strategică a fost suveranitatea tehnologică. Dombrovskis a spus că tehnologiile digitale, în special inteligența artificială, cloudul și cipurile, vor fi centrale pentru productivitatea și creșterea viitoare a Europei. El a legat pachetul recent al Comisiei privind suveranitatea tehnologică de reducerea dependențelor strategice și de capacitatea Europei de a dezvolta și scala tehnologii critice.
Pierrakakis a spus că Europa are universități, centre de cercetare, antreprenori și talent, dar suferă de un deficit de scară. Potrivit președintelui Eurogrupului, Europa produce inovații, dar nu reușește suficient de des să creeze campioni globali capabili să le comercializeze și să le extindă la scară.
Finanțarea a fost punctul comun al acestor priorități. Dombrovskis a spus că ambiția privind suveranitatea tehnologică trebuie susținută prin resurse și că Europa are nevoie urgentă de capital privat pentru proiectele sale cele mai mari și mai strategice. În aceeași logică, el a spus că aprofundarea și integrarea piețelor de capital rămân prioritare.
Pierrakakis a spus că răspunsul se află în folosirea mai eficientă a economiilor europene și canalizarea lor către investiții productive. „Uniunea Economiilor și Investițiilor este modul în care Europa își va finanța viitorul”, a spus președintele Eurogrupului.
Reuniunea a arătat că energia și tehnologia sunt tratate tot mai mult ca dosare economice și fiscale, nu doar sectoriale. Pentru miniștrii de finanțe, întrebarea centrală nu mai este doar ce strategii are nevoie Europa, ci cum pot fi finanțate simultan tranziția energetică, infrastructura digitală, apărarea, inovarea și competitivitatea, fără pierderea controlului asupra finanțelor publice.