Toate cele opt regiuni ale României au înregistrat în 2024 o participare sub 85% la educația timpurie, potrivit datelor regionale publicate de Eurostat joi, 29 octombrie. La nivelul UE, 99 dintre cele 198 de regiuni cu date disponibile atinseseră deja ținta de cel puțin 96% stabilită pentru 2030. Indicatorul măsoară participarea copiilor de la trei ani până la vârsta începerii învățământului primar obligatoriu, nu calitatea serviciilor educaționale.
Pe scurt
-
Media UE prezentată în publicarea regională este de 94,4% pentru anul 2024. Grupa de vârstă începe la trei ani și se încheie la intrarea în învățământul primar obligatoriu.
-
99 din 198 de regiuni cu date disponibile, exact jumătate, atinseseră ținta de participare de cel puțin 96% pentru 2030. Nu este vorba despre toate regiunile UE.
-
17 regiuni aveau participare sub 85%: toate cele opt regiuni ale României, câte două din Cehia și Slovacia, două din Franța și câte una din Croația, Austria și Portugalia.
-
Eurostat identifică 20 de regiuni cu participare practic universală, dintre care nouă în Franța și cinci în Belgia. Cinci regiuni-capitală au raportat 100%.
-
Datele pentru Germania sunt la nivel NUTS 1, iar cele pentru Țările de Jos sunt naționale. În Grecia, colectarea începe la patru ani, ceea ce limitează comparația cu ținta europeană.
-
Rezultatele descriu participarea, fără a stabili cauzele decalajelor sau calitatea educației. Publicările diferite pentru același an nu trebuie interpretate automat ca o evoluție în timp.
Diferențele regionale rămân mari chiar dacă media prezentată de Eurostat, de 94,4%, se apropie de obiectivul european pentru 2030. Ținta de cel puțin 96% privește participarea la educație și îngrijire timpurie a copiilor cu vârsta de la trei ani până la intrarea în învățământul primar obligatoriu și face parte din cadrul european de cooperare în educație adoptat în 2021. Este un reper la nivelul UE, nu o cotă obligatorie impusă fiecărei regiuni.
România se remarcă prin faptul că toate cele opt regiuni ale sale sunt în categoria cu participare sub 85%. Aceeași categorie cuprinde câte două regiuni din Cehia și Slovacia, regiunile franceze Mayotte și Corse și câte o regiune din Croația, Austria și Portugalia. În total, sunt 17 dintre cele 198 de regiuni pentru care există date.
În Belgia, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia și Suedia, mai mult de jumătate dintre regiunile analizate atinseseră pragul de 96%, potrivit Eurostat. Luxemburg îndeplinea, de asemenea, obiectivul. Proporția regiunilor care ating ținta nu este însă egală cu proporția copiilor europeni care locuiesc în asemenea regiuni, deoarece teritoriile au populații diferite.
Eurostat identifică 20 de regiuni în care practic toți copiii din grupa de vârstă analizată participau la educația timpurie. Nouă sunt în Franța și cinci în Belgia. Cinci regiuni-capitală au raportat 100%: Bruxelles-Capitală, Île-de-France, Grad Zagreb, Budapesta și Warszawski stołeczny, regiunea metropolitană a Varșoviei.
Analiza folosește seria regională educ_uoe_enra22, prezentată în principal la nivel NUTS 2, clasificarea europeană pentru regiuni statistice. Harta include însă excepții: date NUTS 1 pentru Germania și date naționale pentru Țările de Jos. Eurostat avertizează și că în Grecia colectarea începe la patru ani, astfel încât această informație nu este direct comparabilă cu ținta pentru grupa completă de vârstă.
O publicare Eurostat din 18 mai indica pentru același an, 2024, o medie UE de 95,0% și o rată națională de 76,5% pentru România, pe baza seriei educ_uoe_enra21. Cifra națională nu înlocuiește rezultatele fiecărei regiuni. Diferența dintre mediile de 95,0% și 94,4% din cele două publicări nu demonstrează o scădere în cursul anului 2024; comunicatul din octombrie folosește datele anuarului regional și precizează că unele informații pot fi actualizate ulterior.
Indicatorul arată câți copii participă la educația timpurie, fără a măsura direct calitatea predării, rezultatele învățării sau distribuția accesului între familii. Faptul că toate regiunile României sunt sub 85% descrie amploarea teritorială a participării reduse, dar nu stabilește singur cauzele. Acestea necesită informații suplimentare despre servicii, personal, costuri și condițiile sociale.
Datele publicate la 29 octombrie oferă astfel o comparație a participării din 2024 cu obiectivul pentru 2030. Ele nu descriu situația școlară din 2026 și nici nu arată că regiunile aflate acum peste prag vor rămâne automat peste țintă până la termenul european.
