Locuințe cu ziduri prăbușite și moloz după inundațiile din regiunea Valencia.
Locuințe distruse de inundații în regiunea Valencia, Spania, filmate la 31 octombrie 2024. Cadru din filmarea de arhivă a Comisiei Europene.

Fenomenele meteorologice și climatice extreme au provocat în Uniunea Europeană pierderi economice directe estimate la 920 de miliarde EUR între 1980 și 2025, potrivit Agenției Europene de Mediu. Peste 270 de miliarde EUR, aproape 30% din total, s-au acumulat în ultimii cinci ani ai seriei. În România, Bulgaria și Cipru, sub 2% din valoarea pierderilor a fost acoperită de asigurări, față de sub 20% la nivelul UE.

Pe scurt

  1. Agenția estimează pierderile la circa 920 de miliarde EUR în prețurile din 2025. Bilanțul acoperă pagubele directe la bunuri și infrastructură.

  2. Anii 2021–2025 formează intervalul de cinci ani cu cele mai mari pierderi de la începutul seriei, în 1980.

  3. Inundațiile au provocat 44% din totalul pierderilor estimate în UE în perioada 1980–2025.

  4. Danemarca și Luxemburg au acoperit prin asigurări peste 60% din valoarea pierderilor, față de sub 2% în România, Bulgaria și Cipru.

Pierderile au fost concentrate în câteva dezastre de mari dimensiuni. Cele mai costisitoare 5% dintre evenimente au produs 63% din pierderile estimate. În valori absolute, cele mai mari pagube s-au înregistrat în Germania, Italia și Franța. Raportate la populație, cele mai mari pierderi au fost estimate în Slovenia, Spania și Luxemburg.

Media anuală a urcat de la 8,8 miliarde EUR în anii 1980 la 21,2 miliarde EUR în perioada 2010–2019 și 48,2 miliarde EUR pentru cei șase ani din 2020–2025, în aceleași prețuri. Agenția avertizează că pierderile fluctuează mult de la un an la altul. Estimările depind atât de severitatea fenomenelor, cât și de valoarea bunurilor expuse și de măsurile luate pentru a le proteja.

Ponderea asigurată se referă la valoarea pagubelor estimate. În această statistică, pragul de 2% descrie cât din valoarea pierderilor din România a fost acoperită în perioada analizată. În calculul acestor pagube intră bunurile și infrastructura. Efectele indirecte, precum pierderile de productivitate și costurile medicale pe termen lung, rămân în afara indicatorului.

Cadrul UE pentru reziliență climatică, prezentat de Comisie în octombrie 2026, urmărește identificarea din timp a riscurilor și integrarea lor în deciziile de investiții. Agenția arată că pagubele viitoare vor depinde de măsura în care investițiile și politicile de adaptare reușesc să limiteze expunerea la fenomene extreme.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau