Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a spus că suveranitatea tehnologică europeană nu înseamnă izolare sau protecționism, ci capacitatea Uniunii Europene de a controla tehnologiile critice de care depind economia, serviciile publice și securitatea. Mesajul a fost transmis la Romanian Digital Day, în Parlamentul European, într-o intervenție video axată pe inteligență artificială, reguli digitale, simplificare, cloud, semiconductori și infrastructuri tehnologice europene.
Pe scurt
-
Henna Virkkunen spune că suveranitatea tehnologică europeană nu înseamnă izolare sau protecționism.
-
Comisia Europeană leagă suveranitatea tehnologică de capacitatea Europei de a dezvolta, controla și scala tehnologii, infrastructuri, servicii și date critice.
-
Vicepreședinta executivă a Comisiei a menționat AI Act, AI Continent Action Plan și Apply AI Strategy ca parte a abordării europene privind inteligența artificială.
-
Virkkunen a spus că Europa este încă prea dependentă în tehnologii critice precum semiconductori, infrastructuri cloud și inteligență artificială.
-
Comisia Europeană mizează pe Chips Act 2, Cloud and AI Development Act, strategia open source și digitalizarea energiei pentru consolidarea autonomiei tehnologice europene.
„Pentru noi, suveranitatea tehnologică nu înseamnă izolare sau protecționism”, a spus Henna Virkkunen în mesajul transmis la Romanian Digital Day. „Europa va rămâne deschisă și conectată la inovarea globală, dar Europa are nevoie de capacitatea de a dezvolta, controla și scala cele mai critice tehnologii, infrastructuri, servicii și date care sunt cruciale pentru economia noastră, pentru serviciile noastre publice și pentru securitatea noastră.”
Virkkunen a spus că Europa se află într-un moment esențial pentru viitorul său digital și că Uniunea Europeană trebuie să devină „suverană tehnologic, interoperabilă și competitivă”. Ea a legat această agendă de nevoile cetățenilor, ale economiei, ale securității și ale poziției strategice a Uniunii Europene în lume.
În domeniul inteligenței artificiale, vicepreședinta executivă a Comisiei a spus că Uniunea Europeană implementează propria abordare prin AI Act, AI Continent Action Plan și Apply AI Strategy. Ea a descris modelul european drept unul construit pe încredere, competitivitate și suveranitate.
„Avem o abordare europeană unică a inteligenței artificiale, construită pe încredere, competitivitate și suveranitate”, a spus Virkkunen. Ea a adăugat că Uniunea Europeană a mobilizat finanțare pentru inițiative concrete în domeniul AI, inclusiv prin rețeaua celor peste 200 de huburi europene de inovare digitală.
Aceste huburi includ șapte structuri în România și sunt cofinanțate prin programul Europa Digitală. Potrivit Hennei Virkkunen, ele oferă sprijin local practic pentru IMM-uri și organizații din sectorul public, astfel încât acestea să se digitalizeze și să adopte inteligența artificială.
Virkkunen a plasat aplicarea regulilor digitale în centrul competitivității europene. Ea a spus că aplicarea completă a cadrului digital european este necesară pentru o piață unică digitală corectă și sigură, în care companiile să concureze pe condiții egale.
Simplificarea este un alt pilon al agendei prezentate de vicepreședinta executivă. Virkkunen a spus că Uniunea Europeană nu își mai poate permite poveri administrative inutile care încetinesc companiile europene, iar propunerile din pachetul digital omnibus sunt importante pentru reducerea acestor costuri.
Ea a menționat aplicarea mai uniformă a Regulamentului general privind protecția datelor în piața unică, raportarea unică a incidentelor și portofelele europene pentru întreprinderi. Potrivit Hennei Virkkunen, măsurile propuse în pachetul omnibus ar urma să aducă economii de aproximativ 5 miliarde de euro pentru companiile europene până în 2029.
Dimensiunea de securitate apare în mesajul Comisiei prin dependențele tehnologice critice. Virkkunen a spus că Europa este încă „mult prea dependentă” în semiconductori, infrastructuri cloud și inteligență artificială, iar această dependență contează atât pentru creștere, cât și pentru securitate.
Pentru reducerea acestor vulnerabilități, Comisia Europeană leagă suveranitatea tehnologică de mai multe inițiative. Chips Act 2 este prezentat ca instrument pentru întărirea ecosistemului european de semiconductori și a rezilienței lanțurilor de aprovizionare, iar Cloud and AI Development Act ca instrument pentru deblocarea infrastructurilor și serviciilor suverane de cloud și inteligență artificială.
Virkkunen a menționat și strategia open source, care ar urma să întărească autonomia Europei pe întregul lanț tehnologic. Ea a inclus în același pachet și foaia de parcurs strategică pentru digitalizare și inteligență artificială în energie, astfel încât centrele de date să fie cât mai sustenabile.
Mesajul ei a fost transmis într-o dezbatere axată pe trecerea de la politici la aplicare practică în competitivitatea digitală și inovarea europeană. Romanian Digital Day a reunit reprezentanți ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene, ai sectorului privat, ai universităților, ai huburilor de inovare digitală și ai ecosistemului românesc de tehnologie.
Romanian Digital Day a avut loc la 9 iunie 2026, în Parlamentul European, cu tema „From policy to practice: accelerating EU digital competitiveness and innovation”. Agenda evenimentului a inclus intervenții despre inteligență artificială, suveranitate tehnologică, digitalizare, competitivitate, huburi europene de inovare digitală, competențe digitale, securitate cibernetică și rolul României în ecosistemul tehnologic european.